În Atena am ajuns acum câțiva ani, într-un week-end prelungit, la mijloc de august. O prietenă găsise un pachet la Tarom Tours, cu zbor și cazare incluse, care costa mai puțin decât zborul în sine. Evident, am decis să profităm. Poate că hotelul nu a fost alegerea cea mai fericită, am fi putut opta pentru unul mai bine amplasat. Zic asta pentru că Piața Omonia, unde se afla hotelul, este între zonele mai puțin sigure ale orașului. Nu am avut parte de incidente neplăcute, dar seara zona era plină de persoane care vindeau produse sau servicii ilicite. Mai mult, la întoarcerea dinspre centru, treceam printr-o zonă unde constant găseam protestatari, uneori mai pașnici, alteori mai zgomotoși. Doar în Paris am mai nimerit prin zone care ne-au dat un sentiment similar de insecuritate.
Amplasamentul avea însă avantajul că puteam ajunge pe jos la majoritatea obiectivelor turistice. Iar Atena abundă în astfel de obiective! Noi le-am înghesuit pe toate într-un timp restrâns, căci ne-am dorit să ieșim și în afara Atenei. Sunt conștientă că unii dintre voi călătoriți într-un ritm mai lent, așa că vă recomand să alocați un minim de 48 de ore pentru întregul traseu.
- Plaka
Imediat finalizate formalitățile de check-in, am lăsat bagajele în cameră și am pornit să cucerim legendara așezare. Cum se cuvine unui turist adevărat, prima oprire pe care o aveam în minte era la renumita Acropole. Dar socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, căci până acolo ne-am pierdut prin piața Monastiraki, locul unde începe toată agitația orașului, iar apoi pe străduțele din Plaka, ce te poartă spre vârful colinei.
Zic “ne-am pierdut”, căci atenția ne-a fost acaparată de mulțumea de turiști din toate colțurile lumii, de tarabele cu suveniruri colorate, de bucatele de pe mesele tavernelor și de câte o galerie de artă, ascunsă în tot acest vălmășag. Ai putea spune că Plaka reprezintă, de fapt, inima Atenei. Nici nu ne-am dat seama când au trecut câteva ceasuri. Așa că, toropiți de vremea toridă, am zis să ne răcorim cu o limonadă și să lăsăm antichitățile pe dimineață. Acolo ne-a găsit și întunericul, doar că am trecut de la limonadă la un pahar de Malvasia, unul dintre soiurile de vin preferate.
- Acropole, fortăreața zeilor
Am pornit dimineața devreme, la deal, să cucerim Atena! În traducere liberă, am urcat la pas pe Stânca Sacră a Acropolei, oprind din când în când să ne tragem sufletul. Și să privim în jur, spre orașul modern ce se întinde până departe, în zare.
Obiectivul principal al Atenei, colina Acropolei, susține o colecție perfectă de monumente care stau mărturie istoriei glorioase a Greciei antice. Cele mai celebre mituri ale Atenei antice și cele mai multe evenimente decisive din istoria orașului sunt legate de aceasta.
Imaginea Partenonului, templul doric dedicat zeiței Atena, ce se înalță semeț în vârful colinei, este fără doar și poate emblema orașului. Ne-am învârtit și noi în jurul acestuia și ne-am minunat de măiestria arhitecturală și inginerească a vechilor atenieni. Am citit că în clădirea Partenonului nu există linii drepte. Aparenta sa simetrie este creată prin variația foarte mică a grosimii coloanelor și treptelor.
Am luat apoi la rând toate celelalte monumente. Unele se înșiră în jurul Partenonului, cum ar fi Templul Atenei Nike. Ridicat pentru a celebra victoriile atenienilor în războiaele împotriva perșilor sau Erechteionul, aici se zice că ar fi răsărit primul măslin din Atena, în clipa în care zeița a atins pământul cu vârful lăncii sale. Altele se află la distanță mai mare, pe coama colinei sau chiar spre poalele acesteia, cum ar fi Teatrul lui Dionysos, locul unde a luat naștere, practic, teatrul. Un lucru este cert: că ești pasionat sau nu de istorie sau arheologie, minunile de pe Acropole nu ar trebui ratate!
- Atena antică de la poalele Acropolei
Templele de pe Acropole nu sunt singurele ruine antice care merită atenția călătorului. Spre exemplu, favoritul nostru este Templul lui Hefaistos, care se ridică dincolo de coroana pinilor, ca un mic Partenon. Hefaistos era zeul prelucrării metalelor, al meseriei și al focului, iar templul dedicat lui ni s-a părut spectaculos și liniștitor, senzație dată și de verdele din jur. Se consideră că templul este unul dintre cel mai bine păstrate temple ale Greciei Antice.
Coborând înapoi spre Plaka, pe lângă locul Agorei antice, am schimbat puțin registrul și am vizitat Forul Roman. Traseul l-am continuat spre Templul lui Zeus, pe care l-am găsit scăldat într-o lumină caldă. Aici am zăbovit mai mult, înainte de a porni spre ultimul vestigiu al lumii antice aflat pe lista noastră, respectiv Stadionul Panathenaic. Stadionul, singurul din lume construit în întregime din marmură, este și cel mai vechi. Mai mult, acesta constituie ultimul punct din Grecia unde are loc ceremonia de predare a flăcării olimpice către națiunea gazdă. Noi am vizitat muzeul organizat în galeriile acestuia, am alergat pe pistă și ne-am premiat reciproc. Este un loc care merită vizitat împreună cu copiii.
- Grădina Națională a Atenei
Returul către era noastră l-am făcut trecând, ca printr-un portal, prin Grădina Națională a Atenei. Aceasta este o adevărată oază verde, pe ale cărei alei te poți adăposti la umbră, în miezul zilelor toride de vară. Cu o vegetație luxuriantă și cu diverse țarcuri amenajate cu păsări și animale, parcul este locul perfect de joacă. Acesta este și motivul pentru care pe aleile sale am întâlnit în special mămici sau bunici cu copii mici.
- Piața Syntagma și Palatul Parlamentului
Aleile umbroase ale Grădinii Naționale ne-au scos fix în Piața Syntagma, pe lângă impozantul Palat al Parlamentului. Până la Palatul Parlamentului trebuie neapărat să vă faceți drum, pentru a asista la procesiunea de schimbare a gărzii, ce are loc la fiecare oră. Deși în realitate un eveniment solemn, ritualul schimbării gărzii este privit cu amuzament de turiști. Asta pentru că soldații, îmbrăcați în costume populare ce includ niște încălțări cu ciucuri (le-aș zic caraghioase, dar nu vreau să supăr poporul elen), se mișcă într-un mod comic, în timp ce păstrează o mimă foarte serioasă. Spectacolul durează aproximativ 10 minute, dar reușește să strângă o mulțime de aplauze.
Cu zâmbetul pe buze, am pornit mai departe pe străduțele ce se întind în fața palatului, abia târându-ne picioarele după un asemenea tur de forță. Seara am încheiat-o la unul dintre restaurantele căruia i-am devenit fideli în zilele ce au urmat, Ergon. Restaurantul de tip fusion ne-a încântat cu reinterpretarea inedită a felurilor clasice grecești, dar și cu magazinul gourmet de unde ne-am aprovizionat pentru acasă cu șerbet de mastic. Și bine, fie, unul dintre chelneri a cucerit partea feminină a grupului!
- Anafiotika și Lycabettus Hill
În cazul în care mai ai timp la dispoziție și nu vrei să te închizi în vreun muzeu, mai am câteva propuneri.
Prima ar fi o oprire la piața centrală. Noi treceam pe lângă ea în fiecare zi, iar într-o dimineață, atrași de rumoarea de la interior, am decis să vedem ce are de oferit. Ne-am învârtit printre tarabele cu fructe și legume sau cu pește proaspăt și am luat pulsul vieții curente a atenienilor. Nu este spectaculoasă ca o piață dintr-o destinație exotică, dar te ajută să te familiarizezi cu Atena zilelor noastre.
De la piață ne-am continuat traseul spre Plaka, cu gândul să mai căscăm ochii pe la magazinele cu mărfuri colorate. Spre prânz, în încercarea de a găsi o tavernă mai retrasă, am ajuns prin una dintre cele mai frumoase zone ale Atenei, respectiv Anafiotika. Mai exact, cele câteva străduțe ce urcă pe panta de nord a Acropolei. Zona boemă amintește mai degrabă de un sat pierdut pe una din insulele Greciei și nu te aștepți să o întâlnești tocmai în mijlocul metropolei. Vuietul traficului rămâne undeva în urmă, în timp ce tu te strecori, practic, printre străduțele înguste. Cartierul a fost construit de muncitorii strămutați de pe insula Anafi în jurul anului 1830. Ajunși la Atena, aceștia au încercat să reproducă atmosfera de acasă, de aici asemănarea zonei cu satele cicladice. Vă recomand și vouă să vă pierdeți prin labirintul de străduțe ori să zăboviți cu o cafea în față, la una din terasele colorate.
În fine, pentru o notă mai romantică, vă sugerez să priviți apusul de pe Lycabettus Hill. Sunt convinsă că nu veți rămâne indiferenți la panorama Atenei, în lumina orelor de aur. La Lycabettus Hill se ajunge dacă o iei la stânga pe lângă Palatul Parlamentului și îți continui traseul pentru aproximativ 20 de minute. Odată ajuns la baza colinei, ai două opțiuni: fie continui urcarea pe jos, fie alegi varianta confortabilă și iei funicularul. Noi am ales varianta comodă! Sus găsești un restaurant și o capelă. Și numeroase cupluri de îndrăgostiți de toate vârstele, care vin să își șoptească vorbe dulci cu ochii ațintiți spre asfințit. Poate suna clișeic, dar eu zic că merită vizita!
Detalii logistice
Cum spuneam la început, pentru călătoria la Atena noi am achiziționat un pachet de la agenția Tarom Tours. Acesta a inclus zborul cu compania Tarom și cazarea la hotelul Parnon, din Piața Omonia. În cazul în care intenționați să vă organizați individual, oferta de zboruri către Atena este destul de mare. O simplă căutare pe momondo vă poate orienta către varianta ideală. În ceea ce privește hotelul, pe acesta nu îl recomand, prin prisma amplasamentului într-o zonă mai rău famată a Atenei.
De la aeroport am ajuns ușor la hotel, cu metroul până la stația Omonia. Prin Atena ne-am deplasat mai mult pe jos. De câteva ori am folosit metroul, care avea legături destul de bune cu majoritatea zonelor orașului, dar și cu portul Pireu.
Pentru vizitarea obiectivelor arheologice enumerate mai sus, puteți opta pentru un bilet combo, valabil timp de 5 zile de la validare. Noi am plătit pentru el 30 de euro. Acum am văzut că acesta poate fi achiziționat și online, de aici. Îmi amintesc că doar pentru vizitarea stadionului am plătit în plus, undeva la 3 euro. De asemenea, pentru urcarea cu funicularul pe Lycabettus Hill am scos din buzunar câte 7 euro.
În afară de Ergon, despre care v-am povestit mai sus, am mâncat bine pe străduțele mai lăturalnice din Plaka. Trebuie să fiți conștienți însă că sunteți în buricul târgului și prețurile vor fi mai mari. Fiind presați de timp, nu am putut să ne abatem prea mult de la zona centrală. Data viitoare cu siguranță vom căuta și tavernele la care merg localnicii.
- Nu faceți ca noi! Căutați să vizitați Atena în extra-sezon, nu în plină lună august. Căldura și aglomerația vă vor epuiza mai repede decât ar trebui și probabil unele obiective le veți trata superficial.
Dacă ți-a plăcut articolul, încurajează-mă să scriu și altele, distribuindu-l pe oricare dintre rețelele de mai jos!
