Menu
Danemarca

Copenhaga. Ghid de călătorie în condiții de pandemie

De când cu pandemia, am călătorit numai în condiții “last minute”. Biletele pentru Copenhaga le-am luat însă cu ceva timp înainte, pe vremea când Danemarca (încă) era prima țară care renunțase la restricții. Ne doream să trecem în Noul An cu iluzia libertății şi cum eram un grup mai măricel, am zis să nu ne lăsăm pe ultima sută de metri. Şi am ales şi o variantă cu escală lungă la Amsterdam, cât să profităm din plin de această libertate şi în ultima zi din 2021. Alături de vecina ei, şi Olanda era printre țările prietenoase în ceea ce privea măsurile impuse ca urmare a pandemiei. Însă Omicron avea să ne pună bețe-n roate.

La câteva zile după ce am făcut rezervările, Olanda a anunțat lockdown. Ne-am zis că nu e o problemă, oricum nu aveam în plan decât să rătăcim câteva ore de-a lungul canalelor. Singura întrebare era aceea dacă urma să ni se permită să ieșim din aeroport. Am tot urmărit site-urile oficiale şi prognoza era favorabilă. Nu numai că ni se permitea accesul în oraș, dar aveam să găsim şi magazinele alimentare şi restaurante în regim take-away deschise, deci nici de foame nu urma să murim.

Lovitura avea să vină când planurile erau deja făcute: din 27 decembrie, accesul în Danemarca era permis pe bază de test, inclusiv în cazul călătorilor vaccinați, iar toate obiectivele culturale şi parcurile de distracții urmau să fie închise. S-a spulberat visul nostru de a vedea spectacolul de artificii din Parcul Tivoli! Drept urmare, am ezitat până în ultima clipă dacă să plecăm sau să anulăm călătoria. În cele din urmă, am zis că atât timp cât compania este una plăcută, nu are ce să meargă rău! Aşa că am decis să ne urmăm totuși planul, cu mici ajustări. Şi bine am făcut!

Copenhaga

După ce am petrecut o zi memorabilă prin Amsterdam, unde am dus şi soarele cu noi, am ajuns la hotelul din Copenhaga cu vreo zece minute înainte ca ceasul să marcheze trecerea în Noul An. Am apucat doar să ne punem lenjeria roșie, să luăm sticla de șampanie şi să coborâm în stradă, unde era o forfotă de nedescris. Ne-am urat toate cele bune atât între noi, cât şi cu mulțimea de trecătorii veseli. Iar mai apoi ni s-a recomandat să mergem pe o stradă din dreptul gării, unde aveam să asistăm la cel mai impresionant spectacol de artificii după cel de la Disneyland.

Am privit spre 2022 optimiști că va fi anul întoarcerii la normalitate şi am zâmbit larg, alături de localnicii şi de turiștii ieșiți pe străzi şi care ne împărtășeau visul. A fost prima dată când am petrecut Revelionul în acest mod inedit şi intenționăm să repetăm experiența!

În zilele ce au urmat am descoperit la pas orașul, parcurgând în medie 20 km pe zi. Copenhaga ni s-a dezvăluit colorată, vibrantă şi, contrar așteptărilor, destul de caldă – atât la propriu, cât şi la figurat. Nu ne-a deranjat nici ceața, nici bruma şi nici ploaia! Despre obiectivele incluse în traseu, vă voi povesti în continuare. Am ales să le menționez într-o ordine logică, sub formă de traseu circular, având ca punct de plecare Gara Centrală. Noi nu am respectat ordinea, aşa că am ajuns să trecem de nenumărate ori prin același loc într-o zi.

  • Primăria

Radhus sau Primăria este o clădire magnifică din Piața Radhus, situată exact în centrul orașului. Aici ar fi trebuit să începem noi anul, numărând secundele indicate de ceasul de pe fațada clădirii. Ceasul a fost inaugurat în 1905 și de atunci indică curgerea continuă a timpului. După cum vă spuneam mai sus, planul nu ne-a ieșit pe deplin, dar ne-a plăcut să admirăm clădirea şi dimineața, la cafea! Vestea bună pentru voi este că în vremuri fără restricții culturale, aceasta poate fi vizitată şi la interior. Poate vom reuși să descoperim şi noi ce adăpostește, într-o călătorie viitoare.

Copenhaga
  • Palatul Christiansborg

Palatul Christiansborg, un alt edificiu cu adevărat impunător, este situat pe o mică insulă din centrul orașului. Acesta este încă folosit de familia regală daneză pentru recepții, capela fiind locul unde se oficiază şi acum nunți regale și botezuri. Însă palatul este unic prin faptul că găzduiește sediile celor trei puteri ale statului: executivă, legislativă și judiciară. Astfel, palatul este sediul Parlamentului Danez, al Curții Supreme și al Primului Ministru.

În mod normal, o parte din încăperile palatului pot fi vizitate pe bază de programare. Am citit că turnul palatului, cu o înălțime de 106 de metri şi realizat din cupru, oferă vizitatorilor o priveliște impresionantă către oraș. Ne-am fi bucurat şi noi de ea dacă nu ar fi fost restricțiile impuse. Aşa, ne-am mulțumit să admirăm arhitectura exterioară a clădirii.

Bineînțeles, nici clădirea bursei, din imediata apropiere, nu poate fi trecută cu vederea!

Copenhaga
  • Nyhavn

Probabil cea mai pitorească imagine a orașului este cea cu casele colorate din Nyhavn, aliniate de-a lungul canalului. Nyhavn înseamnă „port nou” şi denumirea a fost atribuită zonei ca urmare a unei extinderi a orașului dincolo de granițele sale originale. Noul port a fost excavat în anul 1671, cu ajutorul prizonierilor de război suedezi. Portul artificial a deservit orașul timp de 300 de ani, oferind navigatorilor posibilitatea de a aduce încărcătura direct în oraș. La acea vreme, Nyhavn era inima vieții marinăreşti, portul fiind mărginit de cârciumi și localuri de noapte. Pe măsură ce transportul maritim s-a schimbat, Nyhavn a devenit un cartier adormit. Abia începând cu anul 1977 a fost readus la viață şi transformat în cheiul pietonal de astăzi, cu case istorice viu colorate, restaurante şi cafenele.

De-a lungul istoriei, casele ce mărginesc canalul au servit drept reședință pentru figuri celebre precum Hans Christian Andersen, care a locuit la numărul 67. Am fost însă ușor dezamăgiți să descoperim că tocmai această clădire era cea mai puțin dichisită, contrastând destul de puternic cu vecinele sale. Însă de acest neajuns am uitat cu desăvârșire după ce am fost serviți cu un șnaps local, la unul din restaurantele din apropiere.

  • Croaziera pe canale

Din Nyhavn se poate porni în croazieră cu barca pe canalele orașului. Este o activitate pe care o recomand cu încredere. Pe lângă faptul că vă veți face o imagine de ansamblu asupra orașului, veți afla şi o mulțime de lucruri interesante. Spre exemplu, mie mi s-a părut interesant faptul că danezii aleg să își ilumineze locuințele cu lumini în tonuri calde şi aprind luminile destul de devreme pentru a crea impresia unui oraș plin de viață, mai ales iarna când acesta este învăluit deseori în ceață şi soarele apune destul de devreme. Cam pe o astfel de vreme ne-am plimbat şi noi şi am profitat de ocazie să ne şi încălzim puțin, barca fiind prevăzută cu radiatoare.

  • Amalienborg şi schimbarea gărzii

Complexul de palate Amalienborg reprezintă, de fapt, reședința de iarnă a familiei regale daneze. Complexul este format din patru palate identice, cu deschidere spre o curte unde vizitatorii pot asista la ceremonia schimbării gărzii. Palatul a fost construit în anii 1700 și este un bun exemplu de arhitectură rococo daneză. În cadrul ansamblului este amenajat şi un muzeu, dar după cum vă relatam mai sus, la momentul călătoriei noastre acesta era închis.

Una dintre cele patru clădiri îi găzduiește pe Regină și pe Prințul Consort. Un steag ridicat deasupra palatului reginei înseamnă că aceasta este acasă. Şi dacă tot am nimerit o zi în care regina era acasă, am avut parte de un început energic al anului, odată cu schimbarea gărzii. Astfel, Garda Regală Daneză pleacă zilnic de lângă Castelul Rosenborg la ora 11:30 și mărșăluiește pe străzile din Copenhaga până în curtea Amalienborg unde, fix la prânz, are loc ceremonia propriu-zisă de schimbare a gărzii. Când regina este acasă, garda pornește în ritm cadențat, împreună cu fanfara. Aşa am intersectat-o noi la jumătatea traseului şi am însoțit-o până în curtea palatului. În general astfel de ceremonii mi se par amuzante, spre penibile aș spune. Ceremonia de la Amalienborg mi s-a părut însă un real spectacol care ne-a binedispus din toate punctele de vedere.

  • Frederikskirke

Vizibilă din curtea palatului Amalienborg, această frumoasă biserică este cunoscută și sub numele de Biserica de Marmură. Construcția a început în anul 1740, ca parte a jubileului de 300 de ani a familiei regale. După decesul arhitectului și din lipsă de finanțare, lucrările au fost oprite și biserica a rămas neterminată pentru mai mult de un secol. În cele din urmă, printr-un acord controversat, Carl Frederik Tietgen, un bogat industriaș danez, a obținut loturile de teren din jur în schimbul construirii bisericii conform planurilor originale. Aceasta a fost finalizată în 1894. Biserica este ușor de identificat datorită cupolei verzi, cu diametrul de 31 de metri, susținută de 12 coloane. Între sculpturile din jurul balustradei cupolei se regăsește şi cea a lui Martin Luther, ale cărui reforme au dus la nașterea Bisericii Evanghelice-Luterane.

  • Mica sirenă

Nu poți părăsi Copenhaga fără să te fotografiezi cu Mica Sirenă, acesta fiind simbolul cel mai cunoscut al orașului. Statuia sirenei așezate deasupra unei stânci şi inspirată din basmul cu același nume al lui Hans Christian Andersen, a fost comandată de Carl Jacobsen, fiul fondatorului berăriei Carlsberg. Se spune că Jacobsen s-a îndrăgostit de personaj după ce a vizionat spectacolul de balet cu povestea micii sirene. Acesta i-ar fi cerut primei balerine să pozeze pentru sculptură, dar ea ar fi refuzat din cauza nudității. Artistul a folosit-o, în cele din urmă, ca model pe soția sa.

Copenhaga

Statuia de bronz are 1,25 metri înălțime și cântărește 175 kg, însă în realitate pare foarte mică, fiind înconjurată de mare. De-a lungul anilor a fost victima mai multor acte de vandalism, fiind decapitată de două ori, pictată sau chiar aruncată în aer. Cu toate acestea, a fost restaurată de fiecare dată şi veghează şi azi asupra orașului.

  • Kastellet

În apropiere de statuia Micii sirene se întinde o zonă verde, cu mici coline în formă de stea, care împrejmuiesc o cazarmă militară. Acestea formau vechea citadelă, construită în secolul XVII. Astăzi reprezintă o zonă preferată de localnici pentru plimbări, accesul printre clădirile militare fiind permis fără rezerve.

  • Castelul Rosenborg

Exteriorul castelului Rosenborg, desprins parcă din basmele cu prinți şi prințese, ne-a făcut curioși să îl descoperim şi la interior. Dar asta cu o primă ocazie. Deocamdată ne-am mulțumit să admirăm liniile arhitecturale şi structura din cărămidă a acestuia şi să ne imaginăm ce petreceri fastuoase trebuie să fi găzduit de-a lungul celor 400 de ani ai săi.

Castelul este înconjurat de o frumoasă grădină, considerată cea mai veche grădină regală din Danemarca. Plimbarea pe aleile sale este de-a dreptul agreabilă şi vă recomand să poposiți pe una dintre bănci, cât să vă trageți sufletul înainte de a vă continua traseul.

  • Torvehallerne

Torvehallerne este o piață alimentară interesantă și un punct de oprire esențial în turul prin Copenhaga. Doar trebuie să şi mâncăm, nu? Ei bine, într-un oraș costisitor precum Copenhaga, street-food-ul este varianta optimă. Iar la Torvehallerne găsiți numeroase standuri cu mâncare delicioasă la prețuri mai prietenoase. Și pentru că danezii pun un accent deosebit pe design, nu trebuie să ratați tradiționalele “smørrebrød”, sandwich-urile deschise decorate cu mare artă.    

Atât în cele două hale de sticlă ce compun piața, cât şi la exterior sunt amenajate mese unde puteți savura delicatesele locale. Piața este deschisă toată ziua, ceea ce înseamnă că aveți opțiunea de a savura aici micul dejun, prânzul sau cina.

  • Catedrala națională

Catedrala din Copenhaga a suferit mai multe modificări de-a lungul veacurilor, versiunea în stil neoclasic a clădirii de astăzi fiind finalizată în 1829. Interiorul alb, simplu şi curat al lăcașului de cult mi-a plăcut mai mult decât aș fi crezut. Nimic pare să nu îți distragă atenția de la rugăciune şi introspecție. Nu am zăbovit prea mult şi nici nu am înconjurat clădirea, căci fix lângă aceasta era amenajat un spital mobil COVID-19, însă mi s-ar fi părut interesant să asist la o slujbă şi să ascult corul cântând.

  • Strøget, una dintre cele mai lungi străzi pietonale din Europa

Cea mai mare zonă comercială din Copenhaga este centrată în jurul arterei pietonale Strøget. De-a lungul acesteia, mai exact de la Piața Primăriei și până la Kongens Nytorv, veți găsi magazine variate, de la mărci de designer la boutique-uri locale.

Vă recomand să ajungeți în zonă măcar pentru o sesiune de “window shopping”, dar și pentru o felie de tort savurat, într-o atmosferă boemă, la una dintre cele mai vechi cofetării, Conditori La Glace.

  • Freetown Christiania

Dincolo de limitele traseului circular și cu totul ieșit din tipare este Christiania, orașul liber. Abia aici am dat puțin cu nasul de sentimental acela al libertății, după care tânjeam. Și când spun că am dat cu nasul, nu glumesc, căci orice plimbare pe aleile cartierului este învăluită în aroma distinctivă a canabisului.

Fondat în 1971 de un grup de hipioți care au pătruns ilegal pe terenul unei foste așezări militare, Christiania a devenit una dintre atracțiile principale ale Copenhagăi. Zona este controversată prin faptul că pe artera principală, Pusher Street, poți cumpăra hașiș și alte stupefiante ușoare direct de pe tarabă, în ciudat faptului că vânzarea și consumul de droguri sunt interzise în Danemarca. Aparent, acestea sunt tolerate în Christiania, locuitorii considerând că nu sunt nici cetățeni ai Danemarcei și nici ai Uniunii Europene.

Imaginea este una demnă de filmele cu traficanți, doar că aici te simți oarecum în siguranță.  Bineînțeles, trebuie respectate o serie de reguli, printre care aceea că filmatul și fotografiatul sunt interzise pe Pusher Street. Încercați să nu mențineți la vedere telefoanele sau aparatele de fotografiat, nu alergați și limitați pe cât posibil interacțiunile cu “vânzătorii de fericire”. De asemenea, nu este recomandat să vizitați zona seara. Altfel, eu zic că este interesant de văzut. Cu siguranță este ceva atipic!

  • Biserica Mântuitorului

Oarecum ironic, în apropiere de Christiania se înalță una dintre cele mai notabile biserici din Copenhaga. Biserica în stil baroc se mândrește cu o turlă spiralată, finalizată în 1752 și prevăzută cu o scară care șerpuiește pe exterior. Balustrada acesteia este aurită, astfel încât de la distanță pare o panglică înfășurată în jurul turnului negru. Dacă nu ar fi fost restricțiile, am fi putut urca în turn și ne-am fi bucurat de priveliștile uimitoare asupra orașului. Așa, ne-am mulțumit să admirăm de jos detaliile turnului, dar și pe cele ale orgii din interiorul bisericii. Orga absolut superbă, de dimensiuni impresionante, este montată pe peretele de la intrare și susținută de doi elefanți ornamentali.

Detalii logistice

Am călătorit la Copenhaga la cumpăna dintre ani, cu un zbor KLM cu escală în Amsterdam. Biletul a costat 130 de euro de persoană. De la aeroport am luat trenul către Gara Centrală, costul biletului (pe sens) fiind de aproximativ 25 lei. Biletele se achiziționează de la automate și pot fi plătite cu cardul.

Cazarea am ales-o fix lângă gara centrală, la Urban House Copenhagen by MEININGER. Eram familiarizați cu lanțul MEININGER, cu hoteluri destinate tinerilor, dar cu condiții decente. Amplasamentul acestuia a fost ideal, permițându-ne să ne deplasăm pe jos către obiectivele vizate.

Copenhaga nu este un oraș ieftin, o masă de două persoane la restaurant fiind undeva la 450 de lei. Și nu vorbesc despre vreun meniu gourmet, ci de câte un fel de mâncare obișnuit și câte o bere. De asemenea, pentru un cappuccino la pachet am plătit echivalentul a 28 de lei, iar o apă plată mică, la terasă, ne-a costat 15 lei. Însă, după cum spuneam mai sus, există soluții și pentru un buget mai redus, în varianta de street-food. Astfel, pentru un hot-dog am plătit 26 de lei, iar un sandwich cald, luat de la supermarket-ul 7Eleven, ne-a costat 20 de lei. Pentru o sticlă de apă plată mică, la lanțul de supermarket-uri Netto, am scos din buzunar undeva la 1 leu – încă ne întrebăm ce era în neregulă cu ea!

De reținut că peste tot se poate plăti cu cardul, nu este necesar să aveți coroane în numerar. Ba chiar în unele locuri se poate plăti numai cu cardul.

Vă recomand să nu vă lăsați descurajați de costuri și să vizitați Copenhaga. Nouă ne-a plăcut mult! A fost, în mod cert, peste așteptări! Și ne-au impresionat localnicii, pe care i-am perceput ca fiind extrem de prietenoși.

Dacă ți-a plăcut articolul, încurajează-mă să scriu și altele, distribuindu-l pe oricare dintre rețelele de mai jos!