- Little Adam’s Peak
Începem să urcăm pe drumul prăfuit din mijlocul plantației de ceai. Ne-am obișnuit deja cu liniștea și cu verdele și orașele noastre de beton parcă nici nu au existat vreodată. Un cățel cu ochi ca mierea ni se alătură, indicându-ne direcția.
De la un punct, drumul se termină brusc. Începem ascensiunea pe niște trepte inegale, care par că nu se mai termină. Cățelul urcă înainte și se oprește periodic, asigurându-se că îl urmăm. Respirăm din ce în ce mai greu, iar când ajungem în vârf rămânem de-a dreptul fără suflu. Nu din cauza oboselii, de care am și uitat. Din cauza senzației că am ajuns deasupra lumii!
Cuvintele sunt insuficiente pentru a descrie sentimetul pe care îl ai când ajungi la Little Adam’s Peak. Am să las cele câteva imagini să vă ajute să vă formați o idee despre locul unde până și necuvântătoarele se lasă copleșite de priveliște…
Aș putea număra pe degete momentele în care imaginea din fața ochilor a fost mai presus de orice gând sau cuvânt. La Little Adam’s Peak nu am găsit nimic de zis. Liniștea din jur a devenit una cu cea din interiorul meu. Nu este nevoie de nicio tehnică de meditație ca să îți dai seama că într-un astfel de loc te poți pierde și regăsi în decursul câtorva minute, de nenumărate ori. Oare de cât timp privim așa, în gol?
- Despre safari în Parcul Național Udawalawe
În difuzoare răsună vocea Innei, care cântă despre Nirvana. Jerry fredonează și el, iar noi ne gândim nostalgici la Nirvana noastră descoperită pe un vârf de munte. Nostalgia se accentuează pe măsură ce, în goana mașinii, vedem cum plantațiile de ceai și cascadele fac loc, treptat, junglei și plantațiilor de orez. Nuanțele de verde se schimbă, dar fără a-și pierde din intensitate.
Pe la amiază, imediat după ce servim masa de prânz, un jeep oprește în fața restaurantului. Este un alt prieten de-al lui Jerry, care ne va fi călăuză prin Parcul Național Udawalawe.
Ați văzut acele documentare de pe National Geographic unde, în jurul unui ochi de apă, se strâng laolaltă elefanți, bivoli, crocodili, țestoase, păsări și alte jivine? Nu vi se păreau toate mult prea frumos așezate, ca făcând parte dintr-un scenariu bine gândit? Ei bine, la Udawalawe am descoperit că nu este vorba despre vreo regie, ci că astfel de locuri chiar există. Grupuri de elefanți de toate vârstele, bivoli cărora li se zăresc doar coarnele din apa tulbure, păsări de diverse culori și dimensiuni, crocodili întinși la soare pe câte o piatră încinsă, o testoasă rătăcită, cameleoni și câteva căprioare sfioase alcătuiesc tabloul. Prietenul lui Jerry ni le arată rând pe rând, rivalizând la acuitatea vizuală cu șoimul care tocmai se așează pe o creangă uscată din apropiere.
Înființat în anul 1972, Parcul Național Udawalawe avea drept scop protejarea bazinului hidrografic al rezervorului Udawalawe. În prezent, parcul reprezintă cel mai bun loc din Sri Lanka pentru a observa elefanții sălbatici asiatici pe tot parcursul anului. În parc sunt circa 500 de elefanți și adesea se deplasează în efective de până la 100. Familiilor de elefanți le țin companie o mulțime de viețuitoare sălbatice, între care: bivoli de apă, mistreți, cerbi și căprioare, șacali, reptile, manguste, diferite specii endemice de maimuțe, leoparzi și păsări.
Este pentru prima dată când luăm parte la o experiență de tip safari. Mă bucur că putem observa animalele în mediul lor natural, fără ca prezența noastră să le incomodeze prea mult. În parc, observarea animalelor este permisă doar din jeep. Vizitatorilor le este interzisă orice formă de interacțiune cu acestea, inclusiv hrănirea. De această dată, apropierea de elefanți, clasați în topul 3 personal al animalelor favorite, nu îmi lasă un gust amar, cum a fost în Thailanda.
- Elephant Transit Home
Dimineața următoare o începem cu o vizită la Elephant Transit Home (ETH). Acesta este un orfelinat al elefanților, înființat în cadrul parcului de către Departamentul pentru conservarea faunei sălbatice. Încă din anul 1995, orfelinatul oferă adăpost puilor de elefanți pierduți de familie sau salvați din mâinile braconierilor. Aceștia sunt crescuți cu grijă până când pot fi eliberați în habitatul lor natural. Odată ce sunt eliberați în parc, autoritățile îi supraveghează constant până când se obișnuiesc cu noua viață în sălbăticie. Începând cu anul 2008, nu mai puțin de șaizeci și cinci de elefanți au fost eliberați în junglă.
La Elephant Transit Home vizitatorii pot observa cum puii de elefant sunt hrăniți cu lapte, inclusiv din biberoane uriașe. Spre deosebire de Orfelinatul Elefanților de la Pinnawala – unul din principalele obiective turistice din Sri Lanka, unde elefanții sunt ținuți în captivitate și exploatați în scop turistic, la Elephant Transit Home turiștii nu pot interacționa cu aceștia. Puii de elefant pot fi priviți doar de la distanță. Recomand, așadar, să ne urmați exemplul și să tăiați de pe listă vizita la Pinnawala, alegând în schimb unul din multele parcuri naționale din Sri Lanka, unde elefanții pot fi observați într-o manieră puțin invazivă!
Înainte de a părăsi Elephant Transit Home, vă recomand să vizitați muzeul amenajat în incinta acestuia. Veți descoperi o mulțime de lucruri inedite despre uriașele pahiderme.
Detalii logistice
Pentru jeep safari am plătit 110 USD – tur privat pentru 2 persoane. Din ce am citit, prețul mediu ar fi de 85 USD. Pentru diferența plătită, noi am beneficiat de ghid, fără de care nu am fi observat multe dintre jivine. Acesta nu numai că ne-a dus pe un traseu pe care ne-am intersectat rar cu alte jeep-uri, dar ne-a și povestit câteva lucruri interesante despre parc.
La Udawalawe am fost cazați la Nil Diya Mankada Safari Resort, pe care vă recomand cu tărie să îl evitați. A fost cea mai neplăcută experiență a noastră de până acum. Managerul a încercat să ne fure printr-o practică clasică: “Ne pare rău, nu aveți rezervare la noi! Dar avem o cameră disponibilă, contra cost. Plătiți la recepție și solicitați apoi ramburs agenției dumneavoastră.” Din fericire, “școala” din România a dat rezultate. Pe lângă faptul că am dovedit că aveam rezervare valabilă, am obținut și mic dejun gratuit și cazare pentru Jerry!
- În Sri Lanka sunt o mulțime de parcuri naționale unde puteți beneficia de experiențe de tip safari. Cel mai renumit dintre acestea este Yala, situat în sudul insulei. Noi am ținut însă cont de recomandările localnicilor și de o serie de recenzii și am ales Udawalawe. Am vizitat insula înainte de pandemie și la acel moment Yala devenise, în aparență, o capcană pentru turiști. Probabil lucrurile s-au mai schimbat, dar vă recomand să vă documentați și să cereți părerea localnicilor înainte de a face o alegere.
Dacă ți-a plăcut articolul, încurajează-mă să scriu și altele, distribuindu-l pe oricare dintre rețelele de mai jos!
