Deasupra palmierilor ce se înalță semeț către cer, își face apariția o bilă uriașă de foc. Azi avem o zi mai lejeră! Dimineața o începem cu pupături pe ascuns, în frumoasa grădină a Palatului de Iarnă din Luxor. Este Dragobetele şi am zis să marcăm momentul! Ne bucurăm de verde, de mireasma florilor, de ciripitul matinal al păsărilor şi ne simțim ca într-o adevărată grădină a Edenului.
Ar fi fost de ajuns să pășim pe poarta din spatele grădinii pentru a descoperi, dincolo de această cortină a abundenței, un adevărat univers paralel: Egiptul autentic, cel al bărbaților înveșmântați în gălăbiile lipsite de culoare şi călare pe măgari, al măcelăriilor în fața cărora atârnă hălci de carne, unele cu tot cu coada îmblănită a bietei cornute sacrificate, al micilor tarabe înconjurate de gunoaie, al vânzătorilor agasanți, al norilor de praf şi al mirosurilor de prăjeli şi condimente orientale.
Chiar dacă ne desparte doar un zbor cu avionul de aproximativ 3 ore, Egiptul nu este amplasat pe aceeași coordonată a civilizației cu Europa. Acest aspect aveam să îl descoperim încă din prima zi, după cum povesteam aici. Din punct de vedere al culturii şi cutumelor, Egiptul face parte dintr-o cu totul altă lume, una arhaică. Vorbesc despre lumea aceea arabă, despre care văzusem doar filme. Dar Egiptul, cu toată suma lui de contraste, te va cuceri într-un mod iremediabil. Îți va pătrunde în minte şi în sânge şi te va face să vrei să te întorci!
- Templul Luxor
Bahgat, ghidul nostru din Luxor, de profesie egiptolog (profesor doctor), își face apariția în jurul prânzului. Este un egiptean de statură medie, cu ochii calzi şi cu mustața ascunsă în spatele măștii pe care şi-o ridică cu un gest repetitiv peste nas. Pasionat de cultura Egiptului antic, Bahgat ne vorbește rar şi aproape pe șoptite şi reușește să ne transpună într-o lume de basm. În următoarele două zile avea să ne dezvăluie, tacticos, o parte dintre misterele unei civilizații pierdute. Fără el, cu siguranță ne-am fi întors din Egipt la fel de încuiați pe cât eram când am plecat!
Prima oprire o facem la nici două minute de hotel şi anume la Templul Luxor, situat chiar în centrul orașului, pe malul Nilului. Trebuie să fac o paranteză şi să spun că obiectivele din Luxor se împart între cele amplasate pe malul de est al Nilului, acestea fiind dedicate vieții şi cele amplasate pe malul de vest, respectiv orașul morților. Astăzi aveam să vizităm obiectivele de pe malul de est, respectiv Templul Luxor şi complexul Karnak. În trecut, cele două temple, amplasate la o distanță de aproximativ 3 km unul față de celălalt, erau unite printr-un drum din dale de piatră, mărginit de sfincși. Astăzi doar câțiva sfincși, mulți dintre ei fără cap, se mai întrevăd în fața fiecărui templu.
La intrarea în Templul Luxor tronează șase statui gigantice, înfățișându-l pe Ramses al II-lea, celebrul faraon despre care învățăm la orele de istorie. Tot la intrare se mai poate vedea un obelisc de 25 de metri, din granit roz, de asemenea construit de Ramses II. Lângă el, amplasat simetric de partea cealaltă a porții, se afla un obelisc identic, care astăzi poate fi admirat în Place de la Concorde din Paris. Obeliscul a fost dăruit de unul dintre regii Egiptului unuia dintre regii Franței, primind la schimb un ceas nefuncțional. Bună afacere!
Bahgat ne citește hieroglifele de la baza statuilor lui Ramses şi ne spune şi el povestea psihozei faraonului, care se credea un adevărat zeu. După ce trecem de poartă, ajungem într-o curte înconjurată de coloane şi statui masive ale faraonului Amenhotep III. Parcă toate se încăpățânează să te facă să te simți mic și neînsemnat…
Pe o laterală se dezvăluie o moschee de mici dimensiuni. Bahgat ne povestește că sub moschee se află ruinele unei biserici creștine. Ce paradox, un templu, o biserică și o moschee, toate suprapuse!
În continuare, avansăm printre coloane şi Bahgat ne face semn să îl urmăm, prin spatele statuilor ce îi înfățișează pe Tutankhamon şi pe soția acestuia, până în dreptul unui perete imens. Pe acestă este redată întreaga procesiune a unui festival. Corăbiile plutind pe Nil, muzicanții, dansatorii, bucătarii pregătind cele mai alese bucate, toate stau încrustate în dalele roșiatice de piatră. Este de-a dreptul uimitor să regăsești toate etapele unei petreceri, ca în zilele noastre! Pare că de la construirea templului şi până la momentul în care privești, mut, gravurile de pe pereții scorojiți, timpul ar fi încremenit într-o dimensiune aparte. Trebuie să mărturisesc că sentimentul acesta de atemporalitate l-am avut în toate templele şi mormintele vizitate în Egipt.
Pășim curioși printre coloanele din sala hipostilă şi ajungem în zona sanctuarului. Acesta a fost reconstruit la comanda lui Alexandru cel Mare, iar Bahgat ne citește, cum ne-a obișnuit deja, cartușele de pe pereții întunecoși redând numele marelui împărat.
- Karnak – al doilea cel mai mare ansamblu religios din lume
Dornici să aflăm mai multe despre istoria Egiptului, continuăm traseul spre Karnak, nu înainte de a opri să luăm la pachet câte o Hawawshi rotundă şi galbenă, precum soarele venerat de egipteni. O savurăm liniștiți în curtea de la Karnak, întrebându-ne ce vom descoperi dincolo de poartă. Liniștea ne este tulburată doar de un grup de români gălăgioși, conduși ca o turmă pierdută de către un egiptean agresiv pe care Bahgat îl reclamă securității complexului ca fiind un impostor şi nu un ghid licențiat. Aşa că atenție ce excursii cumpărați din fața resorturilor din Hurghada!
Complexul Karnak a fost, până să fie detronat de Angkor Wat (Cambodgia), cel mai mare ansamblu religios din lume. Construit de-a lungul a două milenii, complexul include mai multe construcții, iar pentru a le vizita pe îndelete trebuie să aloci ceva timp.
Intrarea se face pe o alee străjuită de sfincși, creaturi hibride cu trup de leu şi cap de berbec. Primul pilon, cu aspect auster, semănă mai degrabă cu intrarea într-un castel feudal. Însă, odată ce treci de prima poartă şi urmezi traseul printre statuile şi coloanele uriașe, începi să te simți mic şi neînsemnat. De altfel, impresionarea afectivă și spirituală a celor ce participau la ceremoniile religioase au fost urmărite şi de cei ce şi-au adus aportul la construirea vastului complex.
Cel mai tare impresionează sala hipostilă, care te întâmpină ca o pădure de piatră, cu cele 134 de coloane decorate cu hieroglife. Încerc să fac un exercițiu de imaginație şi să mă transpun în vremea în care toate acestea erau intens colorate şi parcă figurile de pe coloane şi ziduri coboară şi prind viață pe măsură ce încerc să le descifrez. Ca de obicei, Bahgat ne citește povești înscrise în zidurile nisipii. Îl urmăm ca niște elevi disciplinați şi nici nu simțim când trece timpul. Abia când gardienii încep să îi atragă atenția “doctorului”, realizăm că suntem ultimii rătăciți printre ziduri – programul de vizite se încheiase. Ne îndreptăm spre ieșire, dar numai pentru a reveni într-un alt format. Urma să luăm parte la spectacolului de lumini şi sunete ce are loc seara în incinta complexului.
- Karnak Sound & Light show
Iluminate parțial de lumina lunii şi parțial artificial, coloanele din sala hipostilă par şi mai grandioase! În căști o voce spune o poveste în limba engleză, dar parcă o înțeleg pe cea în arabă, care răsună ca o litanie în difuzoare. De fapt, ce ar fi de înțeles? Oare poate înțelege cineva cum de s-a pierdut în timp o astfel de civilizație?
Detalii logistice
În Luxor am fost cazați la Sofitel Winter Palace, un hotel cu aspect colonial, construit la începutul secolului XX. Între noi fie vorba, deși în frumoasa grădină a hotelului sau pe holurile acestuia te simți ca un explorator britanic din perioada interbelică, venit să descopere noi morminte în Valea Regilor, clădirea ar avea nevoie de o renovare. Pe alocuri pereții sunt scorojiți, iar aspectul camerelor poate fi îmbunătățit. Dar cine stă să bage de seamă aceste detalii, când ai la dispoziție o clădire cu farmec și o grădină a Edenului?
Intrarea la Templul Luxor ne-a costat câte 160 de lire egiptene, iar la Complexul Karnak am plătit 200 de lire. Pentru Karnak Sound & Light Show am scos din buzunar câte 300 de lire. Nu știu dacă să recomand neapărat show-ul. Într-adevăr, templul iluminat artificial, în culori diferite, pare şi mai grandios, dar spectacolul în sine este sărac în efecte şi destul de pueril.
- Înainte de a plănui vacanța în Egipt, verificați condițiile de călătorie consultând pagina Ministerului Afacerilor Externe și pagina Autorității De Turism A Egiptului.
- Pentru a aprecia la adevărata lor valoare monumentele din Luxor, ai nevoie de un ghid local. Îl recomand cu căldură pe dl. Bahgat, pe care l-am cunoscut prin intermediul agenției locale Egypt Sansimon Travel and Tourism.
- Nu uitați, la obiectivele turistice, plata se face doar în numerar şi în moneda locală!
Dacă ți-a plăcut articolul, încurajează-mă să scriu și altele, distribuindu-l pe oricare dintre rețelele de mai jos!
