Menu
Regatul Unit

Manchester. De la Revoluția industrială la centrul urban progresist

Anul acesta, de Florii, un eveniment fericit – cununia unei prietene – ne-a purtat pașii tocmai la Manchester. Și dacă tot am ajuns până acolo, nu puteam să nu explorăm orașul. Chiar dacă am avut doar o zi și jumătate la dispoziție, trebuia să aflăm de ce publicații prestigioase precum New York Times sau National Geographic au inclus orașul, în ultima vreme, pe liste cu locuri de neratat.

Cunoscut în întreaga lume drept locul unde a luat naștere revoluția industrială, Manchester are o istorie deosebit de bogată. Astăzi, orașul combină moștenirea culturală cu o viziune progresistă, iar acest mix inedit nu are cum să nu surprindă și cel mai sceptic vizitator.  Dar haideți, mai bine, să facem un tur virtual, care sper să vă convingă să includeți Manchester în planurile voastre de călătorie.

Am fi vrut să începem turul cu vizitarea Bibliotecii John Rylands, despre al cărei interior citisem numai lucruri pozitive. Fiind însă închisă la data călătoriei noastre, am ales ca punct de plecare un alt reper al orașului, Hanul Old Wellington. Situat în Shambles Square și construit în 1552, hanul este ultima clădire în stil Tudor din centrul orașului. Nu ne-am oprit să prânzim, dar am admirat arhitectura veche, pusă în valoare de atmosfera veselă și de halbele de bere ciocnite progresiv de către oaspeți.

În spatele hanului, silueta gotică a Catedralei te va atrage într-un mod hipnotic. Construit în 1215 și supusă mai multor etape de reconstrucție și renovare, edificiul a devenit catedrală în 1847. Cu un asemenea parcurs în timp, este lesne de înțeles că această capodoperă arhitecturală a fost și martora unor evenimente importante din istoria captivantă a orașului Manchester. Cel mai recent este legat de cel de-al Doilea Război Mondial, când o mină germană a distrus colțul de nord-est al Catedralei.

Câțiva metri mai încolo, clădirea medievală a celei mai vechi biblioteci publice din Marea Britanie, Biblioteca Chetham, încântă trecătorii cu arhitectura sa grandioasă. Am citit că și interioarele sunt impresionante, amintind de locul ideal unde vă așteptați să dați nas în nas cu Harry Potter.  Nu am reușit să le vizităm, dar vă pot spune că biblioteca adăpostește și biroul unde cercetările lui Marx și Engels au condus la Manifestul Comunist.

După ce am rătăcit puțin prin zona comercială Arndale, până la Piccadilly Gardens, ne-a cuprins foamea. Așa că următoarea oprire a fost la Mackie Mayor. Complexul include standuri cu mâncare din diverse colțuri ale lumii și este amenajat într-o clădire victoriană impresionantă, singura rămasă intactă dintr-o veche piață. Am savurat un ramen genial, cu ochii ațintiți spre bucătăria deschisă unde fierbea minunea. Am continuat cu un pad-thai ca la el acasă și am stins totul cu berea favorită, Indian Pale Ale.

Cu forțele refăcute, am luat-o iar la pas până la Muzeul Științei și Industriei, unul dintre locurile de neratat în Manchester. Accesul este gratuit, muzeul fiind unul interactiv pentru copii și educațional pentru adulți. Tema principală este, cum probabil v-ați imaginat, Revoluția industrială. Accentul cade pe industria bumbacului, aceasta fiind ramura care a adus prosperitate orașului și care l-a pus pe harta lumii moderne. Ni s-a părut interesant să aflăm de unde a pornit progresul industrial, cel care avea să schimbe fața lumii pentru totdeauna. Interesant este și amplasamentul muzeului, în fosta gară care asigura transportul mărfurilor către Liverpool și mai apoi pe mare, în întreaga lume.

Nu departe de muzeu, găsești un peisaj total neașteptat. O adevărată rețea de canale și clădiri din cărămidă roșie, foste depozite, ce compun zona istorică Castlefield. Ni s-a părut de-a dreptul agreabilă plimbarea de-a lungul acestora și ne imaginam forfota ce trebuie să fi definit locul în urmă cu mai bine de două secole.

Am apreciat cum au transformat britanicii acest colț neglijat al orașului, într-o atracție turistică înfloritoare. Spre exemplu, un viaduct victorian dezafectat a fost convertit într-o adevărată grădină urbană. Chiar dacă am zărit-o dincolo de poarta deja ferecată, căci am ajuns fix la ora închiderii, nu am putut trece cu vederea ingeniozitatea cu care este pusă în valoare istoria, deopotrivă cu peisajul urban.

Având în minte experiența din Londra, mare ne-a fost dezamăgirea să descoperim că Chinatown, despre care citisem că ar fi al doilea cartier chinezesc ca mărime din Marea Britanie, se rezumă la o singură poartă frumos decorată și la 2-3 restaurante obscure. Încă ne întrebăm dacă nu am greșit noi adresa și dacă câteva străzi mai la dreapta sau mai la stânga nu s-ar fi ascuns un adevărat furnicar chinezesc, cu Dim sum, rațe glazurate și alte asemenea minuni atârnând în vitrinele magazinelor și restaurantelor.

Manchester

Nici celebrul Gay Village nu l-am găsit mai animat. Ne așteptam la mai multă vibrație, dar chiar și așa ne-a priit berea servită într-un astfel de loc unde cuvântul de ordine este “diversitate”.

Al doilea subiect major care definește Manchester, după Revoluția industrială, este fotbalul. Cu un stadion istoric și unul modern, dar și cu un muzeu dedicat sportului-rege, Manchester poate deveni destinația favorită a oricărui microbist. Și chiar dacă nu suntem noi niște împătimiți în ale sportului, trebuie să recunosc că te cuprinde emoția când îți faci intrarea pe Old Trafford, unul dintre cele mai celebre stadioane din lume, direct din vestiarele jucătorilor.

În fine, revenind la punctul de cotitură din istoria orașului, și anume debutul Revoluției industriale, trebuie să recunosc că un obiectiv de-a dreptul interesant și de neratat este Quarry Bank. Fosta fabrică de bumbac, unde mașinile de filat încă se învârt și războaiele încă se țes, oferă o imagine cuprinzătoare asupra vremurilor de glorie ale orașului. Turul vă oferă ocazia să înțelegeți, pe de o parte, că prosperitatea orașului s-a datorat sudorii sclavilor de pe plantațiile din Americi și Caraibe, iar pe de altă parte, că viața lucrătorilor din fabrică, mai ales a copiilor, nu era dintre cele mai ușoare, aceștia fiind expuși pericolelor constante. Iar utilajele, între care uriașa roată a morii de apă, sunt convinsă că vă vor impresiona și pe voi.

Sentimentele poate puțin apăsătoare legate de exploatarea omului de către om, cu care veți ieși din fabrică, se sting la vederea grădinii superbe și a casei fostului proprietar, Samuel Greg. Sau poate, din contră, se accentuează la realizarea inechităților dintre oameni. Dar aceasta este o realitate constantă și vizitarea întregului complex contribuie la înțelegerea lumii în care trăim și la evoluția acesteia.

De data aceasta, la capitolul cazare și transport nu vă pot oferi prea multe detalii folositoare. În afara faptului că din București aveți zboruri directe, la prețuri decente, cu Ryanair.

Noi ne-am cazat la un hotel din Chadderton, un orășel situat la aproximativ jumătate de oră de Manchester, întrucât acolo a avut loc evenimentul despre care vă povesteam la începutul articolului. Însă sunt convinsă că veși găsi pe Booking.com opțiuni variate și în centrul orașului.

Mașina am primit-o împrumut de la niște prieteni, noi achitând doar suplimentul pentru asigurare. Cred însă că dacă vă cazați în Manchester, majoritatea obiectivelor sunt ușor accesibile fie pietonal, fie cu transportul în comun.

Accesul la stadionul Old Trafford este permis doar în cadrul unor tururi ghidate, pe care vă recomand să le rezervați în avans, pe site-ul oficial. Noi am ales varianta “Old Trafford Tour & Museum” și, în ciuda faptului că biletul nu este tocmai ieftin, aș spune că a meritat.

Quarry Bank este administrat de National Trust, un soi de organizație înființată în 1895 cu scopul de a conserva și de a deschide publicului larg o mulțime de obiective naturale sau istorice. Funcționează, în speță, pe bază de voluntariat și donații și are în administrare locuri absolut încântătoare. Și dacă vă propuneți, pe de o parte, să vizitați mai multe dintre acestea și, pe de alta, să contribuiți la întreținerea lor, puteți achiziționa în locul biletului individual un abonament anual.