Încă dinainte să ajung pe acele meleaguri, de câte ori mă gândeam la o destinație exotică, Seychelles era prima care îmi venea în minte. Cumva, părea locul acela îndepărtat în care îndrăzneam să sper că am să ajung o dată în viață, dar aveam totodată convingerea visului imposibil. Mă vedeam pășind leneș pe plajele întinse și goale, cu nisipuri cernute în nuanțe aurii, cu palmierii aplecați spre valuri domoale și cu ape ce ascund în adâncuri un univers plin de culoare. Și îmi imaginam sentimentul acela de împăcare totală, de libertate, pe care trebuie să îl resimți într-un astfel de cadru paradisiac.
Într-o bună zi, visul a devenit realitate și ne-am trezit pe un aeroport micuț, înconjurat pe o parte de munți acoperiți de vegetație luxuriantă și pe altă parte de apele turcoaz ale Oceanului Indian. Aerul cald și umed ne-a învăluit din primele clipe. La fel și acea mireasmă discretă de flori, care ne-a însoțit mai apoi la tot pasul.
Timp de o săptămână am explorat patru dintre insulele arhipelagului, suficient cât să mi se confirme impresia pe care o aveam despre destinație. Seychelles s-a dovedit unul dintre acele locuri pe care nu îl poți capta în fotografii. Cadrele surprinse nu redau nici 20% din frumusețea peisajelor. În plus, Seychelles a ridicat la un standard greu de egalat percepția personală privind prototipul ideal al plajelor exotice.
Recunosc însă că sentimentul de libertate a lipsit și cumva tânjeam după senzațiile pe care ți le oferă Asia. În Seychelles, localnicii mi s-au părut captivi într-un paradis pe care nu și-l permit. Calitatea mediocră a serviciilor, costul ridicat al vieții și politica locală foarte restrictivă au venit ca o confirmare a faptului că perfecțiunea este utopică. Ne-am bucurat însă de frumusețea aproape ireală a locurilor și de măreția naturii. Și am plătit pentru un asemenea privilegiu cu una dintre cele nouă vieți! Haideți, mai bine, să intrăm în detalii și să vă povestesc pe unde ne-au purtat pașii…
- Praslin
Pe insula Praslin am ajuns în cadrul unei excursii de o zi, cu plecare de pe insula Mahé, cea unde am avut stabilit cartierul general. Excursia a debutat cu o oprire la Rezervația Naturală Vallée de Mai și a continuat apoi cu câteva ceasuri de relaxare totală pe unde dintre cele mai frumoase plaje din lume, Anse Lazio.
Vallée de Mai, o pădure de palmieri rămasă neschimbată din timpuri preistorice, reprezintă patrimoniu al umanității, fiind inclusă pe lista UNESCO. Vedeta rezervației o reprezintă Coco de mer, un palmier despre care se credea că crește în adâncurile mării și care a devenit emblematic prin faptul că se laudă cu cea mai mare sămânță din regnul vegetal. Similar unei nuci de cocos și având formă de pelvis feminin, fructul este unul dintre cele mai rare și mai scumpe din lume, folosit atât în scopuri medicale, cât și în industria cosmetică.
Despre ciclul de viață al palmierului, despre întrebuințările fructului și multe alte detalii interesante legate de flora și fauna endemică am putut afla în cadrul turului ghidat prin rezervație. Trebuie să specific faptul că pădurea, care găzduiește alți cinci palmieri endemici, este deosebit de pitorească, iar în cadrul plimbării ne-am simțit ca niște exploratori naufragiați pe o insulă tropicală.
Întâlnirea cu Anse Lazio am amânat-o până după prânzul pe care l-am servit la doar câțiva pași de apele sale străvezii. Am preferat să îi ghicim formele și nuanțele preț de un ceas, întrezărind-o subtil printre frunzele, mișcate de briza ușoară, ale copacilor ce o delimitează. Nu ne-am grăbit, am vrut să prelungim bucuria descoperirii. Și nu ne-a înșelat așteptările!
- La Digue
La Digue încă își adjudecă un loc pe podiumul topului personal cu cele mai frumoase destinații. Și asta în condițiile în care nu am reușit să vedem decât zona cea mai turistică a acesteia. Pe insulă se circulă doar pietonal, cu bicicleta, cu carul tras de boi sau, varianta cea mai exclusivistă, cu mașinuțele de golf. Noi ne-am urcat pe biciclete și ne-am văzut de drum printre casele din lemn cu aer colonial. Mai apoi, am lăsat în urmă satul și ne-am aventurat pe cărările mărginite de palmieri, unde am trăit sentimentul bucuriei absolute. Parcă eram personaje într-un film de aventură cu conotații romantice.
Iar cadrul favorit l-am regăsit la L’Union Estate, proprietatea ce include Anse Source D’Argent, una dintre cele mai renumite și mai fotografiate plaje la nivel mondial. După cum sugerează și numele, plaja perfectă este o sursă de arginți, căci accesul pe proprietate se face contra cost. Însă cele câteva ceasuri petrecute în Grădina Raiului au meritat cu vârf și îndesat prețul plătit.
- Mahé
Mahé, cea mai mare și principala insulă din Seychelles, găzduiește capitala Victoria și aproximativ 90% din totalul populației. Deși am avut puțin timp la dispoziție, am reușit să luăm pulsul întregii insule, dar să ne bucurăm și de plajele ample și pustii. Am călătorit atât cu ajutorul mașinii închiriate, cât și cu autobuzul local, pentru o experiență mai autentică.
Cum era firesc, prima oprire am făcut-o în capitală. Orașul, de mici dimensiuni, ne-a introdus în atmosfera locală și ne-a încântat cu exemplele de arhitectură colonială. L-am parcurs la pas, pornind din piațeta în mijlocul căreia se înalță turnul cu ceas Victoria Clock Tower, unul dintre monumentele naționale din Seychelles și oprindu-ne mai apoi la Sir Selwyn Selwyn Clarke Market, piața centrală de legume și fructe. Aici am descoperit inima vibrantă a orașului, un loc animat unde ne-am răcorit cu delicioasele nuci de cocos proaspete. Am admirat apoi coloritul templului Arul Mihu Navasakthi Vinayagar, singurul templu hindus din Seychelles.
La Domus, reședința impunătoare a preoției romano-catolice din Victoria, ne-a captat atenția cu detaliile arhitecturale. Construită în 1934 pentru a găzdui misionarii elvețieni care slujesc Episcopiei Port Victoria, magnifica clădire a fost o realizare remarcabilă a timpului său.
Am testat apoi câte un burger local la un fast-food cu mare căutare printre localnici și ne-am amintit de febra ce cuprinsese Bucureștiul la deschiderea primului McDonald’s. În final, am regăsit liniștea și farmecul exotic pe aleile grădinii botanice situate în Mont Fleuri, la periferia orașului. Grădina Botanică este unul dintre cele mai vechi monumente naționale din Seychelles, datând de mai bine de un secol. Aceasta găzduiește o colecție largă de plante exotice și endemice, iar o plimbare pe aleile sale cu siguranță vă va stimula toate simțurile.
Peisajul insulei Mahé este dominat de Parcul Național Morne Seychellois, iar una dintre cele mai ample și surprinzătoare priveliști asupra parcului și a întregii insule o regăsiți la observatorul de la Mission Ruins of Venn’s Town. Aș fi rămas acolo, cu ochii ațintiți spre orizont, ceasuri întregi, dacă nu simțeam chemarea oceanului și a plajelor acelora perfecte!
Un popas destul de interesant și educativ este și la fabrica de ceai din apropiere, înființată în 1962 și responsabilă cu cultivarea și fabricarea ceaiului în Seychelles. Comparând cu experiențele din alte destinații unde am avut ocazia să vizitez astfel de fabrici, turul din Seychelles mi s-a părut că tinde spre panta de țeapă turistică. Doar v-am spus de la început că serviciile nu excelează. Fabrica de ceai se bucură însă de o deschidere panoramică splendidă spre împrejurimi și este, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere de pe insulă.
Cam în aceeași categorie de capcană turistică aș include și Cascada Sauzier, la care se ajungea plătind o taxă unor localnici. Nu ne-a impresionat absolut deloc și doar mă știți mare amatoare de peisaje cu cascade.
Pentru că vorba aceea potrivit căreia “omul sfințește locul” are partea ei de fundament, ni s-a părut extrem de agreabilă vizita la distileria de rom Takamaka. Ghidul ne-a povestit cu mult umor și voie bună despre modul de producere a romului și despre amestecurile și aromele secrete pe care le folosesc în procesul de fermentație a trestiei de zahăr. La final ne-am veselit și noi după ce am degustat din diversele sortimente și am luat și la pachet câte o sticlă, două.
Dacă Mahé oferă un plus de diversitate la capitolul activități locale, farmecul insulei îl regăsești tot pe plajele sale întinse și, de cele mai multe ori, pustii. Am poposit pe o parte dintre acestea și ne-am bucurat de specificul fiecăreia în parte, de la sălbăticia aproape agresivă a plajei Anse Intendance, până la latura exclusivistă a plajei din dreptul resortului Constance Ephelia sau la aspectul comercial regăsit la Beau Vallon.
Preferata mea a fost însă plaja publică Baie Lazare pe care am împărțit-o cu câțiva căței prietenoși și cu un pescar. Se pare că aici ar fi debarcat Lazare Picault, primul marinar care a revendicat Mahé pentru Franța în 1742. Vă spun sincer că și eu aș fi revendicat insula la descoperirea unui astfel de peisaj!
Și dacă tot vă spuneam că am plătit cu o viață călătoria în Seychelles, haideți să vin și cu detalii. Traficul rutier nu pune probleme, însă drumurile sunt doar parțial marcate și aproape deloc iluminate. Mai mult, nu sunt prevăzute cu trotuare sau delimitări pentru pietoni. Astfel că, într-o seară, pe când ne întorceam spre hotel dinspre satul de lângă, o mașină ne-a orbit cu luminile farurilor și ne-a dat senzația că este mai aproape de noi decât era în realitate. Am smțit nevoia să mă retrag un pas în lateral, doar că am căzut în gol, trăgându-l și pe Claudiu. Din fericire, am rămas suspendată pe o conductă de mari dimensiuni, iar pe Claudiu l-am prins la subraț, el căzând de partea cealaltă a conductei. Deși poziția era de-a dreptul ingrată, am reușit să îl susțin până mi-a confirmat că a atins solul. Pagubele au fost minore, doar câte o rană superficială și mult amuzament, mai ales din partea nașilor, care spuneau că am dispărut din fața lor fix ca în desene animate. Abia a doua zi, pe lumină, am realizat că dacă am fi căzut câțiva metri mai la stânga sau mai la dreapta, cu siguranță ne-am fi găsit sfârșitul. Toată suprafața era ca un covor pentru fachiri, plină fie de tije din fier-beton, fie de cioturi de lemn de la pădurea de mangrove. Așadar, aveți grijă pe unde vă aventurați!
- Parcul Marin Ste. Anne și insula Moyenne
Parcul Național Marin Ste. Anne, situat la aproximativ 5 km de insula principală Mahé și scăldat de ape de un turquoise orbitor, este locul perfect pentru amatorii de snorkeling. Cândva adăpostul coloniștilor francezi, cele șase insule ale parcului, respectiv Ste. Anne, Ile Moyenne, Ile Ronde, Ile Longue, Ile Cachee și Ile aux Cerfs, formează o parte importantă a moștenirii culturale locale. Iar apele din jurul acestora adăpostesc multe specii indigene, dezvăluind curioșilor o lume subacvatică impresionantă, fie în cadrul călătoriei cu barca cu fundul de sticlă, fie la sesiunile de snorkeling.
O experiență inedită a fost și debarcarea pe insula Moyenne, pe care am putut să o explorăm în voie. Am fost avertizați doar să nu atingem anumite omizi, care provoacă reacții alergice grave. Ne-am croit așadar drum, de jur împrejurul insulei, cu atenție sporită la vegetație, să nu fim noi ghinioniștii care se întâlnesc cu omizile buclucașe. Ne-a înveselit însă întâlnirea cu țestoasele uriașe de la capătul turului.
Și dacă tot am povestit de reacțiile alergice, nu pot să nu fac o paranteză de final și să vă povestesc cum am încheiat vacanța în Seychelles și ce amintiri suplimentare ne leagă de aceasta. Claudiu și nașa, care ne-a însoțit în călătorie, au început să aibă încă din ultima zi petrecută la destinație o senzație de urticarie. Urticaria m-a cuprins și pe mine și pe nașul nostru în timpul escalei de la Istanbul. Vreo două zile mai târziu, deja ajunși acasă, ne-am trezit toți cu bubițe pe corp și medicul de familie a conchis că am făcut „un import” și ne-a trimis de urgență la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș.
Experiența de la spital a fost una hilară, ca să nu spun tristă. Nici medicul de gardă, nici medicul specialist la care ne-am prezentat ziua următoare nu au putut să pună un diagnostic. Au declarat că nu știu care ar putea și cauza și ulterior ne-au fotografiat papulele cu telefonul mobil, fără să considere necesare investigațiile suplimentare. Singurul tratament prescris a fost unul antihistaminic, iar asta după ce am făcut noi cercetare cu ajutorul lui Google și am spus că ar putea fi o posibilă reacție alergică provocată de “păduchi de mare”. Suspectam că am luat contact cu micile vietăți parazite în timpul sesiunii de snorkeling din parcul Ste. Anne, când ne-am aventurat, fără să ne dăm seama, într-o zonă cu alge. Concluzia medicului specialist, pentru care a fost mai important să afle cum se scrie “Seychelles”, a fost una de netăgăduit: “Da, asta trebuie să fie!”
Așadar, nu uitați niciodată să puneți în bagaj și medicamentele antihistaminice, căci nu știți ce puteți “pescui”!
Detalii logistice
Odată cu diversificarea ofertelor de zbor, Seychelles a devenit o destinație din ce în ce mai abordabilă pentru vacanțele pe cont propriu. Noi am călătorit prin intermediul unei agenții de turism, căci am găsit la acel moment o ofertă foarte bună, care includea transportul cu avionul – se inaugura noua rută cu Turkish Airlines, transferul la/de la hotel și cazarea cu demipensiune. Dacă ne vom întoarce, ne vom organiza cu siguranță pe cont propriu.
Din variantele propuse pentru cazare, am optat pentru Avani Barbarons Seychelles Resort și nici că puteam face o alegere mai inspirată. Hotelul oferă acces direct la o plajă mică, cu un soi de golfuleț unde, de cum intri în apă, te simți ca într-un acvariu imens. Cea mai intensă experiență de snorkeling, până la excursia la Utopia Island din Egipt, acolo am trăit-o!
Dacă aveți posibilitatea, alegeți o unitate de cazare în sistem demipensiune. Opțiunile pentru servirea meselor ni s-au părut limitate în Seychelles, iar prețurile exagerate.
Pentru explorarea insulei Mahé am închiriat mașină. Dacă luați în calcul această variantă, țineți cont de faptul că se circulă “pe partea greșită a drumului”. În Praslin și La Digue am ajuns în cadrul unor excursii de câte o zi, respectiv Vallée de Mai/Anse Lazio și La Digue Boat & Bike, achiziționate de la agenția locală Creole Travel Services. Tot de la ei am achiziționat și excursia Starfish, în cadrul căreia am poposit și pe insula nelocuită Moyenne. Prețul este unul destul de mare, dar agenția deține și compania care asigură transferul cu ferry către celelalte insule, astfel că pentru noi s-a dovedit mai convenabil pachetul complet decât dacă am fi achiziționat individual biletele la ferry. Dacă ar fi să revenim, am împărți cazarea astfel încât să petrecem măcar două-trei zile pe fiecare insulă.
- Pentru a regăsi acea Anse Source D’Argent de pe cărțile poștale, încercați să vă organizați programul astfel încât să ajungeți în timpul fluxului.
Dacă ți-a plăcut articolul, încurajează-mă să scriu și altele, distribuindu-l pe oricare dintre rețelele de mai jos!