Menu
România / România altfel

Slănic Prahova, Ocnele Mari și Turda. Trei saline unde să respiri cel mai pur aer

Dincolo de a fi obiective turistice, salinele sunt renumite pentru proprietățile curative ale aerului din interiorul acestora. Organizate în fostele amenajări miniere de exploatare a sării, salinele asigură tratament natural pentru mai multe boli ale aparatului respirator. Deci, le-am putea considera locul ideal de recuperare post Covid-19. Și pentru ca vizitatorii să se bucure de efectele benefice ale aerosolilor pe perioade mai lungi de timp, în cadrul salinelor au fost amenajate tot felul de locuri de joacă, săli de spectacole ori alte atracții pentru toate vârstele.

În România se regăsesc mai multe astfel de saline naturale, unde puteți evada într-un week-end ori unde puteți merge pentru tratament îndelungat. (Evident, pentru curele de salinoterapie se impune recomandarea medicală!) Despre trei dintre acestea am ales să vă povestesc mai jos.

  • Salina Slănic Prahova

Prima dată am vizitat Salina Slănic Prahova în cadrul unei excursii școlare, în copilărie. Apoi, în urmă cu vreo zece ani, am revenit cu prietenii. Îmi amintesc că odată ajunși la Mina Unirea, denumirea oficială a salinei, am așteptat mai bine de jumătate de oră pentru a coborî cu liftul straniu cu ajutorul căruia se făcea accesul, fix prin puțul de extracție: colivia cu scripete care se lovește de toți pereții pe parcursul celor 200 de metri adâncime pe care îi parcurge în 90 secunde. Sâmbăta trecută am zis să profităm de timpul liber și am făcut o nouă vizită la salină. Am aflat cu această ocazie că liftul nu mai funcționează, accesul în salină făcându-se cu microbuze. Acestea parcurg un traseu de aproximativ 3 kilometri prin subteran, într-un interval de 15 minute.   

salina

Salina, deschisă publicului prin anul 1970, am găsit-o aproape neschimbată de la prima vizita. Cu toate acestea, am petrecut mai bine de două ore în interiorul ei, simțindu-ne iarăși copii. Și, ca atunci, i-am învățat pe novici despre plăcerea de a linge, la propriu, pereții de sare. Este drept, cu greu am găsit un loc mai curat, dar am reușit!

Traseul turistic include mai multe încăperi, în cadrul acestora regăsindu-se câteva locuri de joacă pentru cei mici, o serie de sculpturi în sare reprezentând personalități istorice ori un magazin unde, pe lângă produse pe bază de sare, puteți achiziționa diverse snacks-uri. Recunosc, mi-ar fi plăcut să găsim o cafenea unde să mâncăm o prăjitură și să bem o băutură caldă, dar a trebuit să ne mulțumim cu cafeaua la automat. Încă mai avem de evoluat la capitolul ospitalitate și servicii turistice!

Partea cea mai interesantă a vizitei a reprezentat-o proiecția despre Univers din domul amenajat în Sala Genezei, aflată în capătul salinei, de către cei de la Supernova Planetariu.  

Am vrut să completăm experiența la salină cu o vizită ulterioară la Muzeul Sării din localitate. Din păcate, deși am ajuns la timp pentru ultima intrare, accesul ne-a fost refuzat pe motiv că “mai am doi înăuntru”. Ce spuneam despre ospitalitatea din turismul românesc?! Ne-am consolat însă cu o drumeție la Muntele Verde din apropiere orașului, unde ne-am bucurat de un peisaj aparte. Masivul din piatră verde de origine vulcanică, format în urmă cu milioane de ani, a servit drept cadru de film pentru „Haiducii lui Șaptecai”.

Chiar dacă mai sunt lucruri ce pot fi îmbunătățite, Slănic Prahova este o destinație perfectă de week-end pentru cei din București, în condițiile în care se află la distanță mică față de capitală.

  • Salina Ocnele Mari

Mult mai atractivă din punct de vedere turistic decât surata ei de la Slănic Prahova, Salina Ocnele Mari este cea mai veche mină de sare din țară. Se pare că exploatarea de sare Ocnele Mari a început încă din perioada neolitică, fiind continuată în Epoca Bronzului şi Epoca Fierului, după cum dovedesc uneltele descoperite în zonă. Exploatarea sării a continuat de-a lungul timpului și continuă și în prezent. Cu toate acestea, unul din orizonturile în care exploatarea s-a încheiat a fost transformat în zonă turistică şi deschis publicului din anul 2009. Ca și la salina din Prahova, și aici accesul vizitatorilor este asigurat prin transportul cu microbuze de la suprafață până în interiorul salinei.

Traseul turistic de la Salina Ocnele Mari, reamenajat în 2015, este mult mai variat și include o zonă de tratament, terenuri de sport, dar și locuri de joacă, spații pentru relaxare, un restaurant și chiar și o cramă. Pauza pentru vin fiert a fost plăcerea supremă a excursiei în cadrul salinei.

De asemenea, în salina Ocnele Mari există o biserică cu hramurile „Sfânta Mare Muceniță Varvara” – ocrotitoarea minerilor și „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. Aceasta este considerată cea mai mare biserică în subteran din România.

  • Salina Turda

Vedeta salinelor din România este, incontestabil, Salina Turda, unul din locurile care poate fi integrat fără probleme în circuitul turistic internațional. Auzisem despre aceasta numai cuvinte de laudă și după vizita noastră le pot confirma. Complet modernizată din punct de vedere turistic, salina a devenit un adevărat parc tematic în care să vă distrați ore în șir cu bucurie de copil, într-un mediu benefic din punct de vedere al sănătății.

Accesul în salină se face pe la partea superioară a acesteia, printr-un culoar lung. Odată ce pătrunzi în interior, ești transpus într-o lume S.F., creată parcă anume pentru refugierea pământenilor. Oferta atracțiilor include o roată panoramică, diverse zone de agrement – teren de sport, mese de biliard, locuri de joacă, dar și un lac subteran pe care vă puteți plimba cu bărcuțe colorate.

Ne-a plăcut extraordinar de mult experiența și dorim să revenim pentru a vedea evoluția în timp a locului și a ne împrospăta amintirile.

Detalii logistice

Pentru detalii privind condițiile de vizitare ale salinelor Slănic Prahova și Ocnele Marii, program și prețuri, puteți accesa pagina de internet a Societății Naționale a Sării, secțiunea Turism. În ceea ce privește Salina Turda, detalii privind organizarea unei vizite regăsiți aici.

Noi am vizitat Salina Ocnele Mari în unul din drumurile spre Conacul lui Maldăr, unde revenim adesea pentru un prânz delicios. Și dacă tot am atins subiectul meselor memorabile, în cazul excursiei către Salina Slănic Prahova (și nu numai!) recomand o oprire la restaurantul Ziba din Păulești. Tot ce am degustat a fost savuros, iar produsele cu specific iranian au fost absolut minunate.

Dacă ți-a plăcut articolul, încurajează-mă să scriu și altele, distribuindu-l pe oricare dintre rețelele de mai jos!