Menu
Sri Lanka

Sri Lanka pe cont propriu. Cum, când, cât?

Sri Lanka
  • De ce Sri Lanka?

Sri Lanka a ajuns pe lista scurtă “Trebuie să ajung acolo!” după vizionarea documentarului “Monkey Kingdom”, realizat de Disneynature. Acesta prezintă, într-un mod foarte prietenos, povestea unei familii de macaci ce își duce traiul în jungla din preajma ruinelor de la Polonnaruwa. Lumina de o căldură aparte şi peisajele surprinse de realizatorii documentarului au fost suficiente pentru a ştii că într-o zi voi ajunge pe acele tărâmuri, desprinse parcă dintr-o lume ireală, suspendată undeva departe de timpul nostru digitalizat.

Sri Lanka

Despre Sri Lanka nu ştiam prea multe. O puteam localiza pe hartă și știam că a fost una dintre ţările cele mai afectate de tsunami-ul din 2004. De asemenea, știam că s-a confruntat cu un război civil până în 2009, ceea ce a scos-o de pe paginile cataloagelor de turism în masă. La momentul în care mi-am propus să ajung acolo, sursele de informare erau destul de limitate. Sri Lanka nu făcea parte din ofertele agențiilor de turism din România. Însă aici a intervenit Universul, care a făcut ca un cuplu de prieteni mai aventurieri, stabiliți în Franța, să aleagă această destinaţie pentru a petrece luna de miere. A fost suficientă vizualizarea unei fotografii de la faţa locului pentru a mă determina să transform ideea în plan pe termen scurt!

Adam's Little Peak

Odată făcute temele şi stabilit traseul, am aşteptat ocazia ideală. Aceasta nu a întârziat să apară, aşa că la promoţia Qatar Airways din ianuarie ne-am decis să luăm bilete pentru următoarea lună. Mă bucur că mi-am urmat instinctul, căci mica insulă supranumită Perla Oceanului Indian și cunoscută în istorie sub denumirea de Ceylon, a devenit destinația mea exotică de suflet. Să fi fost din cauza naturii nealterate – sau, mai corect spus, foarte puțin alterate – de mâna omului? Să fi fost din cauza cerului acela atât de albastru? Să fi fost din cauza ploii de fluturi care ne-a tăiat calea într-una dintre zile? Până la urmă, nici nu contează motivul, ci doar faptul că am ajuns să iubesc Sri Lanka.

  • Informații generale

Din punct de vedere istoric, insula a jucat încă din antichitate un rol cheie în comerțul Indiei și Chinei cu Europa. A devenit mai târziu colonie pe care și-au disputat-o, pe rând, portughezii, olandezii și britanicii. Britanicii au fost cei care au introdus în Ceylon plantațiile de cauciuc, cocos şi cafea, acestea din urmă fiind înlocuite mai târziu cu cele de ceai.  De aici își aproviziona magazinele și domnul Lipton și continuă să o facă și astăzi. Conflictele apărute între populația majoritară Sinhala şi grupul etnic minoritar Tamil, la scurt timp după proclamarea independenței față de britanici, culminează cu războiul civil care pune insula într-un con de umbră până în anul 2009. De aici și interesul turistic relativ restrâns pentru destinație, în ciuda diversității culturale date de mix-ul istoric și a fabulosului cadru natural.

Plantații de ceai Sri Lanka

În prezent, populația din Sri Lanka este majoritar budistă. Conform statisticilor, populația include hinduși – 13%, musulmani – 10% şi creștini – 6%. La fața locului am aflat că procentele oficiale nu mai reflectă realitatea, musulmanii ducând o adevărată politică de convertire, prin asigurarea meselor gratuite la moschee pentru adepții cultului.

Dincolo de orice procente, Sri Lanka a fost prima țară vizitată unde, pe o arie relativ restrânsă, întâlneam adunate laolaltă biserici catolice sau protestante, moschee, temple hinduse și temple budiste. Armonia religioasă este însă aparentă. La doar o zi după vizita noastră a fost declarată stare de urgență în urma unui incident între budiști și musulmani. Un an mai târziu avea loc celebrul masacru, când mai multe explozii au lovit, în duminica Paștelui catolic, biserici și hoteluri renumite. Dar, până la urmă, astfel de incidente izolate pot avea loc oriunde.

Din punct de vedere climatic, Sri Lanka este o țară tropicală cu manifestări ale musonilor de nord est (în perioada decembrie – martie) și de sud vest (iunie – octombrie). Zona centrală este mai puțin afectată de musoni. Existența a doi musoni face posibilă vizitarea insulei pe parcursul întregului an. Trebuie doar stabilit traseul în funcție de zona afectată de muson. Călătoria noastră a avut loc în februarie – martie, motiv pentru care am ales ca destinație finală de plajă zona de sud. Dacă intenționați să călătoriți în perioada verii, vă puteți orienta către zona de nord-est. Pentru mai multe detalii legate de acest aspect, vă recomand să consultați acest site.

  • Cum ajungi, ce trebuie știut înainte de a pleca şi cât stai acolo?

Din București, cele mai bune variante de a ajunge în Sri Lanka, din punct de vedere al orelor de zbor, sunt cu Fly Dubai (via Dubai) sau Qatar Airways (via Doha). În cazul ofertelor promoționale, prețul unui bilet de avion, dus-întors, variază între 350 și 500 euro.

Cetățenii români au nevoie de viză pentru a intra în Sri Lanka, care se poate obține online de aici. La data călătoriei noastre, viza se putea obține și pe aeroport, la destinație, dar costa ceva mai mult și am considerat că dă și mai multă bătaie de cap. Am aplicat, așadar, online. După completarea datelor și achitarea taxei, am primit viza pe e-mail, aproape instant.

Condițiile de călătorie și restricțiile ce se impun în prezent sunt diferențiate pentru pesoanele vaccinate și cele care nu au apelat la administrarea vaccinului COVID-19.

Un alt aspect care ar trebui luat în considerare în pregătirea vacanței este cel medical – și mă refer aici la bolile clasice, nu doar la COVID-19. Ca orice destinație tropicală, Sri Lanka prezintă o serie de riscuri. Aceasta se confruntă frecvent, cel puțin pe perioada musonului, cu epidemii de febră Dengue. De asemenea, pentru a evita situațiile neplăcute, recomand consumul exclusiv de apă îmbuteliată (inclusiv pentru spălat pe dinți).

În ceea ce privește durata vacanței, diversitatea obiectivelor, combinată cu traficul rutier infernal, face ca, în ciuda distanțelor relativ mici, timpul să se calculeze după un ceas local și nu după cel cu care suntem cu toții obișnuiți. La aceasta se mai adaugă și momentele în care priveliștea îți taie pur și simplu respirația, având nevoie de câteva secunde…sau minute…sau chiar ore pentru a te urni din loc.

În principiu, este necesar un circuit de minimum 10 zile pentru a vă familiariza cu ceea ce are de oferit Sri Lanka. Noi am petrecut 14 zile la destinație, în care am reușit să acoperim principalele zone de interes. Am lăsat însă multe lucruri de văzut și de făcut pentru data viitoare. Pentru operativitate, am împărțit zonele de cazare după cum urmează: o noapte – de acomodare – la Negombo, două nopți la Sigiriya, o noapte la Kandy, două nopți la Nuwara Eliya, o noapte la Ella, o noapte la Udawalawe, trei nopți la plajă, în zona Golfului Talalla, două nopți la Galle și o ultimă noapte la Colombo.

Despre ce am făcut și văzut timp de două săptămâni prin Ceylon, am să vă povestesc în zilele următoare, așa că rămâneți aproape.

  • Cum te deplasezi pe insulă?

Spre deosebire de alte țări din Asia de Sud-Est, Sri Lanka are un sistem de transport în comun care permite acoperirea multor zone cu costuri insignifiante. Astfel, puteți călători cu trenul sau cu autobuzul între principalele localități, iar local tuk-tuk-ul este cea mai bună opțiune. Ca exemplu, pentru un bilet de tren la clasa a 3-a fără loc, între Nuwara Eliya și Ella – unul dintre cele mai frumoase trasee feroviare din lume, despre care voi povesti ulterior, am plătit 60 de rupii, echivalentul a 1,46 lei. De asemenea, un drum de 15 minute/8 km cu tuk-tuk-ul ne-a costat 400 de rupii, echivalentul a aproximativ 9 lei, în condițiile în care nu am negociat deloc.

Sri Lanka cu trenul

Referitor la transportul feroviar, biletele cu loc se pot rezerva online, la costuri mult mai mari decât valoarea lor reală. Acestea se pun în vânzare cu o lună înainte, dar pe principalele rute se epuizează în 24 de ore. În cazul în care călătoriți cu bagaje și pe trasee mai lungi, merită în mod cert investiția, cu mențiunea că în realitate nu prea există diferențe între clase.

Călătoriile cu autobuzul sunt o cu totul altă poveste! Deși nu am experimentat, pot să vă asigur că dacă sunteți dependenți de adrenalină, acestea concurează cu orice sport extrem. În afară de cele câteva autobuze roșii aflate în regia statului, există o rețea amplă de mici firme care dețin un număr limitat de autobuze cu care acoperă trasee de câte 9-10 ore pe zi. Durata lungă a traseelor transformă șoferii de autobuz în adevărați vitezomani care consideră că întreaga cale de rulare le aparține. Comportamentul agresiv al șoferilor de autobuz, combinat cu multitudinea de tuk-tuk-uri și cu drumurile cu o singură bandă pe sens fac ca media vitezei să fie undeva la 30 km/h.

Există și posibilitatea de a închiria mașină. Ținând cont de cele de mai sus și de faptul că se circulă pe partea dreaptă, ceea ce pentru unii ar putea fi un inconvenient, nu recomand neapărat această variantă. În plus, permisul auto trebuie echivalat local. Din motive de confort, noi am ales varianta cea mai comodă și am închiriat mașină cu șofer. Dacă vă gândiți să faceți la fel, recomand să solicitați oferte de la diverse agenții locale, întrucât prețurile pot varia de la simplu la triplu. De asemenea, alegeți o agenție cu suficiente review-uri pozitive pe site-urile de profil. Mai mult, pentru negociere este bine de știut că majoritatea hotelurilor oferă cazare și, în unele cazuri, inclusiv mâncare gratuită pentru șoferi. În situația în care hotelul nu oferea această facilitate, noi mai plăteam șoferului 8 USD pentru cazare. 

  • Unde te cazezi?

Am aterizat pe Aeroportul Internațional Bandaranike Colombo la ora 3 dimineața și ne-am cazat la un hotel din apropiere. În ciuda numelui, aeroportul este situat mai degrabă în apropierea localității Negombo, decât în Colombo. Astfel, în cazul unor ore de zbor mai puțin favorabile, recomand să căutați cazare în Negombo. În aeroport mi-au atras atenția două aspecte: majoritatea magazinelor duty-free vindeau electrocasnice, inclusiv de mari dimensiuni, precum frigidere și mașini de spălat (oare cine își ia o mașină de spălat la bagajul de mână?), iar la benzile de preluare a bagajelor, angajații aeroportului ajutau pasagerii să ridice bagajele (oare în țările considerate civilizate de ce nu este inclus un astfel de serviciu gratuit?).

Deși luasem în considerare posibilitatea de a porni direct la drum, am preferat să ne odihnim câteva ore și nu ne-a părut rău. Atmosfera de la hotel, o fostă casă colonială cu un aer boem, a fost perfectă pentru a ne adapta la specificul țării. De menționat că, în ciuda orei târzii la care am ajuns și a faptului că a fost necesar să trezim din somn unul dintre angajați pentru formalități, acesta nu a ezitat să ne întâmpine cu prosoape reci și parfumate și cu câte un “welcome drink”, însoțite de un zâmbet larg și binevoitor.

Lespri Grand hotel in Negombo

Pe parcursul călătoriei, am schimbat 9 hoteluri, de la hoteluri clasate cu 2 stele la unele de 5 stele. Este drept că la hotelul de 2 stele camera avea o pată considerabilă de mucegai deasupra patului, însă așternuturile și prosoapele erau curate. Iar priveliștea cu care ne-am început ziua a compensat în mod cert orice neajuns. Nici măcar furnica uriașă, descoperită în cafeaua de la micul dejun, nu a fost în măsură să perturbe energia pozitivă dată de imaginea cu care am deschis ochii. Așadar, se pot găsi unități de cazare pentru orice bugete și pretenții.

Ella Gap Hotel
  • Ce și unde mănânci?

Sub aspect culinar, Sri Lanka nu prezintă o diversitate prea mare. Bucătăria locală se limitează, în general, la hoppers – un fel de clătite din făină de orez, servite adesea un un ou ochi la interior, rice&curry și kottu. Cu toate acestea, mâncarea este deosebit de gustoasă și neprocesată artificial, însă destul de picantă. În cazul în care nu obișnuiți să mâncați picant, vă recomand să specificați de fiecare dată acest aspect chelnerului.

Sri Lanka food

În zona de plajă, regăsiți un număr mai mare de restaurante care oferă și alternative internaționale. Preferatele noastre au fost cele bazate pe pește și fructe de mare.

De asemenea, locuitorii consumă lapte de vacă și curd – un fel de iaurt. În zona de munte am văzut numeroase fabrici de procesare a laptelui. Nu vă așteptați însă să găsiți și brânzeturi.

Ca idee, cea mai scumpă masă ne-a costat aproximativ 250 lei. Am servit-o la un restaurant din centrul capitalei, înscris în topul primelor 50 cele mai bune restaurante din Asia. Meniul a inclus 4 feluri de mâncare, desert și nelipsita bere locală Lion.

Cu excepția berii locale, majoritatea băuturilor alcoolice sunt aproape prohibitive din cauza taxelor exagerate și a costurilor generate de licența de comercializare a alcoolului, impusă prin lege.

  • Pentru informații actualizate privind condițiile de călătorie, consultați pagina Ministerului Afacerilor Externe și pagina oficială de turism a Sri Lankăi.
  • Cursul valutar la casele de schimb din aeroport a avut cel mai convenabil raport.
  • Puteți rămâne conectați la internet întreaga vacanță cu ajutorul cartelelor prepay locale; noi am achiziționat din aeroport o cartelă Mobitel cu 8 GB de internet, defalcați pe intervale orare, precum și 30 minute apeluri locale, pentru care am plătit 9 USD.

Dacă ți-a plăcut articolul, încurajează-mă să scriu și altele, distribuindu-l pe oricare dintre rețelele de mai jos!