Menu
Bulgaria

Veliko Tărnovo, vechea capitală a Bulgariei

În urmă cu mai bine de 13 ani, de 1 Mai, am schimbat aglomerația de pe drumul spre mare cu calmul unui drum pe meleaguri bulgărești. Încă circulau legende despre “bandiții” de la sud de Dunăre, care te “jefuiau” în benzinării, în drumul spre Grecia. Dar acestea nu aveau cum să ne taie elanul, mai ales că eram cu gașca de prieteni, toți dornici să descoperim ce au de oferit vecinii bulgari (mai corect spus, să aprofundăm informațiile, căci Balcic, pe care îl descoperisem cu vreo 4 ani în urmă, era deja pe lista destinațiilor de suflet).

Așadar, am ajuns atunci, pentru prima data, la Veliko Tărnovo. Vechea capitală a Bulgariei ne-a cucerit la prima vedere și s-a înfiripat încă de atunci un soi de dragoste față de locurile și ospitalitatea bulgărești. Aveam să revenim, ulterior, cu diverse ocazii, însă abia acum, de curând, ca să și rămânem peste noapte și să explorăm în detaliu orășelul.

Locuit încă din cele mai vechi timpuri, Veliko Tărnovo devine, în perioada medievală, un important centru urban și capitală a celui de-al doilea Țarat Bulgar. Timp de două secole, la Turnovgrad, cum se numea la vremea respectivă, s-au hotărât cele mai importante probleme politice, religioase, administrative și culturale din viața statului medieval bulgăresc. Mai mult, după proclamarea independenței Bulgariei, în 1878, Turnovgrad devine și prima capitală a statului independent, înainte ca aceasta să fie mutată la Sofia, doi ani mai târziu. În onoarea acestei istorii grandioase, denumirea orașului este adaptată prin alăturarea termenului “veliko”, însemnând “mare”. Cât despre dimensiuni, orașul vechi nu este chiar atât de mare, acesta putând fi explorat, fără probleme, într-o singură zi. Să purcedem, zic!

Cel mai important obiectiv din Veliko Tărnovo este fortăreața medievală Tsarevets, aflată pe dealul cu același nume. Poziția dominantă și inaccesibilitatea naturală a dealului au determinat alegerea acestuia ca nucleu pentru dezvoltarea cetății de scaun a țarilor bulgari.

Vechile ziduri de apărare și turnurile cu creneluri, ce adăposteau odinioară atât palatul regal, cât și pe cel patriarhal, îți dezvăluie astăzi priveliști încântătoare.

În vârful dealului se înalță semeață Catedrala Patriarhală, simbol al importanței religioase a orașului. De altfel, către catedrală converg parcă toate privirile. Distrusă în timpul asediului lui Baiazid din 1393, catedrala a fost reconstruită integral între anii 1978 și 1981. Interiorul decorat cu fresce și mozaicuri ce prezintă momente importante din istoria poporului bulgar, realizate de artistul local Teofan Sokerov în 1985, te surprinde cu stilul extrem de modernist. De altfel, întocmai pictura ce nu respectă tiparele tradiționale a constituit motivul pentru care catedrala nu a fost resfințită.

De neratat este spectacolul “Sound and Light”, care transformă cetatea într-o scenă plină de culoare.

De partea cealaltă a râului Yantra, pe dealul Trapezitsa, se înalță cea de-a doua cetate medievală ce a marcat istoria orașului. Deși recent restaurate, ruinele zidurilor de apărare și ale construcțiilor din interiorul acestora, între care 17 biserici bogat decorate, amintesc vag de gloria apusă a cetății. Cu toate acestea, cetatea oferă o perspectivă interesantă asupra vecinei Tsarevets și asupra întregului oraș. Iar accesul cu funicularul adaugă o doză de inedit vizitei.

Obeliscul din Piața Velchova Zavera, ce comemorează eroii unei revolte împotriva otomanilor, marchează și punctul de acces spre străduțele pietruite, mărginite de casele vechi ale meșteșugarilor, ce alcătuiesc vechiul cartier Varusha.

Chiar dintr-un colț al pieței, câteva trepte te poartă la deal, pe străduțele pline de farmec. În secolele XVIII și XIX orașul devenise unul prosper, iar casele încă mai păstrează amprenta Renașterii bulgare. Poate că unele dintre ele nu sunt la fel de bine conservate sau restaurate precum cele din Plovdiv, dar cafeaua la nisip băută cu poftă la micuța cafenea Shekerdzhiynitsa, kataiful cu tăiței proaspăt copți, măiestria bătrânelului ce bate bijuterii în cupru și talentul olarilor, pictorilor și altor făuritori de frumos înșirați de-a lungul Străzii Rakovski, unde se regăsea odată Piața Samovodska Charshiya, te vor transpune cu certitudine într-o lume a nostalgiei. Parcă încă simți agitația fostei piețe, unde negustorii din împrejurimi veneau să își vândă mărfurile.

O capodoperă arhitecturală incontestabilă din epoca Renașterii bulgare este și Hanul Hadji Nikoli, construit în 1858 și comparat adesea cu un palat venețian. Astăzi, după o lungă restaurare, hanul a fost transformat într-un complex ce include un restaurant, dar și o galerie de artă. Este drept, noi am găsit-o cu ușile închise, dar asta nu ne-a împiedicat să admirăm clădirea magnifică, cu a sa curte interioară plină de trandafiri.

Pornind din aceeași Piață Velchova Zavera, de data aceasta la vale, ajungi în locul meu favorit din Veliko Tărnovo, Strada „Generalul Gurko”. Numită în memoria generalului rus Iosif Vladimirovich Romeyko-Gurko, cel care a eliberat Veliko Tarnovo în 1877, strada este mărginită de case vechi, cocoțate parcă una peste alta. Din loc în loc, câte un balconet se deschide către râul Yantra, lăsând să se întrevadă dincolo de vale impresionantul monument dedicat dinastiei Assen. La tot pasul răzbate o energie a romantismului. A fost o plăcere să ne plimbăm alene, îmbătați de parfumul pomilor în floare ori să zăbovim la prânz, pe terasa Hotelului Gurko.

Și dacă tot am povestit despre monumentul închinat dinastiei Assen, trebuie să vă și spun că acesta este dedicat regilor Assen, Petru, Kaloyan și Ivan Assen al II-lea. A fost construit în 1985, marcând 800 de ani de la rebeliunea fraților Assen și Peter împotriva Bizanțului, care a condus la eliberarea Bulgariei și la întemeierea capitalei. Sabia, în jurul căreia se află cei patru Assens, simbolizează puterea și ascensiunea Bulgariei medievale.

Monumentul face parte dintr-un complex care include și Galeria de artă “Boris Denev”, dar și Aleea “Creatorii Bulgariei cu o contribuție la Veliko Tarnovo”, situată în parcul din spatele galeriei.

Accesul către monument se face pe vechiul Pod Stambolov, un alt simbol al orașului.

La capitolul monumente, Bulgaria surprinde de fiecare dată cu statui megalitice, uneori situate în pustietate, dar și cu altele mai mici, dar emblematice, care amintesc de momentele importante din istoria țării. Monumentul „Mama Bulgaria”, situat între două dintre străzile principale din partea centrală a orașului, este unul dintre acestea din urmă.

Monumentul este dedicat bulgarilor uciși într-o serie de războaie ce au zguduit țara, între care Războiul ruso-turc, dar și Primul Război Mondial. „Mama Bulgaria” stă în genunchi în memoria și aprecierea bulgarilor morți. Pe diferite laturi ale piedestalului se află statui ale soldaților bulgari din diferitele războaie comemorate.

Completează călătoria la Veliko Tărnovo cu o vizită în pitorescul sat Arbanasi sau cu o drumeție la Cascada Kartala. De altfel, și Cascada Hotnitsa, situată în apropiere, merită inclusă în itinerariu.

Dacă îți rămâne timp, ia în considerare vizita la situl arheologic Nicopolis ad Istrum. Întemeiat de Împăratul Traian pentru a celebra cucerirea Daciei, orașul a cunoscut perioada de glorie și a înflorit până în anul 447, când a fost distrus de invaziile avarilor. Totuși, strada principală, formată din blocuri albe de piatră, sub care se ascundea ingenioasa rețea de canalizare romană, forul înconjurat de o colonadă ionică și ruinele clădirilor, cu detalii vechi de 2000 de ani, amintesc încă de perioada de aur a orașului antic.

Bineînțeles, întreaga experiență poate fi încununată cu o degustare de vinuri la Yalovo. Amenajată într-o fostă școală, dintr-un sat din apropierea orașului, crama produce vinuri premiate, folosind tehnici tradiționale. De aici și colecția “Old school”.

Ah, era să uit! Pentru cei mici îmi imaginez că și o vizită la parcul Mini Bulgaria poate fi atractivă. Noi nu am ajuns, dar văzut de sus, din turla Catedralei Patriarhale, părea inedit.

Deși Boutique Hotel Tsarevets promitea, în realitate am fost puțin dezamăgiți de lipsa de amabilitate a tipului de la recepție și de dimensiunea spa-ului, pe deasupra parțial nefuncțional. Pe de altă parte, Yantra Grand Hotel își merită cele patru stele. Serviciile au fost de calitate, iar spectacolul “Sound and Light” (mai puțin partea cu sunetul 😊), văzut chiar de la fereastra camerei, a completat perfect șederea.

Apropo, programul spectacolului îl puteți consulta aici.

În Bulgaria am mâncat, în general, foarte bine. Însă un loc de cinste în jurnalul gastronomic îl ocupă restaurantul Shtastliveca din Veliko Tărnovo. Este tot timpul plin, fiind indicată rezervarea prealabilă, dar în mod cert nu trebuie ratată experiența.