Se apropie week-end-ul și, în cazul în care nu aveți deja programul stabilit, vă propun să continuăm vânătoarea de conace și palate din jurul Bucureștiului. De data aceasta ne îndepărtăm ceva mai mult, până aproape de Pitești. Dar ce mai contează câțiva kilometri în plus, când ai ocazia să vizitezi două reședințe boierești cu adevărat încântătoare? Iar dacă mai iei în considerare și importanța lor istorică, deja nu mai încape îndoială că va fi o excursie reușită.
- Conacul familiei Golescu
Probabil cu toții ați auzit de familia Golescu și de faptul că multe personalități ale istoriei și culturii românești provin din rândul acesteia. Dar știați că și reședința boierească a Goleștilor a fost martora unor momente marcante pentru istoria națională? Spre exemplu, în anul 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, viitor rege al României (despre a cărui origine vă povesteam aici), a poposit şi la conacul de la Golești în primele zile petrecute pe pământ românesc. Ba chiar aici a semnat primul document în calitate de suveran al Principatelor Unite.
Legăturile familiei Golescu cu Casa Regală a României nu s-au limitat doar la găzduirea principelui Carol I. Luptători în Revoluția de la 1848 și susținători ai Unirii Principatelor, Goleștii au fost alături de Carol I în efortul de modernizare a statului român. Așadar, dacă vreți să aflați mai multe despre măreața familie care a contribuit la făurirea României de astăzi, nu trebuie să vă depărtați prea tare de capitală.
Ridicat în anul 1640 de către boierul Stroe Leurdeanu, Conacul Goleștilor este o construcție ce îmbină elementele de arhitectură tradițională românească cu cele orientale, dar prezintă și accente de inspirație occidentală. Amplasat în mijlocul unui parc imens și înconjurat de verde, conacul se remarcă prin eleganța sa simplă. Ne-am plimbat în tihnă prin odăile sale, încercând să ne imaginăm intrigile puse la cale de vechea nobilime.
Întregul domeniu de la Golești a fost transformat în muzeu încă din anul 1939, printr-un decret regal. Ansamblul cuprinde mai multe clădiri, între care foișorul unde a fost arestat Tudor Vladimirescu, dar și prima școală în limba română din mediul rural, înființată de boierii Golești pentru copii din sat care doreau să învețe. Cei mai mici din grup s-au uitat curioși la tăblița cu nisip pe care se învățau odinioară literele și cifrele și încercau să își imagineze cum era viața înainte de tablete.
Astăzi, muzeul funcționează sub titulatura de Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii. Dincolo de obiectivele cu rezonanță istorică, aleile parcului vă conduc printre ogrăzile țărănești și clădirile sătești, la Golești funcționând un impresionant Muzeu Etnografic în aer liber. De altfel, acesta a fost locul preferat al celor mici. Au alergat în voie pe aleile pietruite, au aflat de la ghid cum se trăia pe vremuri în căsuțele din chirpici, iar la final s-au înfruptat din telemeaua și roșiile proaspete pe care le vindeau localnicii într-o poieniță. Dar și cu cireșe culese direct din pom, un deliciu pe timp de vară!
- Vila Florica
Doar puțin mai la nord, în imediata vecinătate a reședinței Goleștilor, se află conacul unei alte familii ce s-a remarcat în decursul istoriei și care a avut un rol covârșitor în realizarea României moderne, respectiv familia Brătianu. Numit „Vila Florica”, în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu, domeniul de la Ștefănești este unul din cele mai frumoase domenii boierești din România. Domeniul era format din conac, fermă, capelă, cramă, gară şi chiar un observator astronomic, toate amplasate în mijlocul unui vast parc, înconjurat de podgoriile de la Ștefănești.
Istoria domeniului Florica începe acum aproape 200 de ani, fiind atestat documentar în 1829. Ion C. Brătianu a fost cel care a transformat domeniul în reședința boierească și, mai târziu, în locul de care se leagă aducerea regelui Carol I, crearea Partidului Național Liberal și începerea reformelor României moderne.
Astăzi, la Muzeul Național „Brătianu”, cum este cunoscut domeniul Brătienilor, mai pot fi vizitate parcul dendrologic, conacul și capela în care sunt înmormântați majoritatea membrilor familiei. Conacul este bine păstrat, dar mobilierul, obiectele de valoare și impresionanta colecție de cărți a Brătienilor au fost distruse de către comuniști. Chiar și așa, domeniul merită vizitat de orice iubitor al istoriei, fiind el însuși o pagină importantă în ceea ce privește crearea țării noastre. Turul este ghidat, iar la interior ne-a impresionat mai ales biblioteca încastrată. Încercam să ne-o imaginăm pe vremuri, încărcată cu cărțile rare, cu coperți de piele gravate cu litere aurite.
Ne-am plimbat apoi pe aleile parcului, cu ochii ațintiți spre copacii prin care întrezăreai veverițe cu cozi stufoase. Ne-am oprit și la biserică, pe care am găsit-o închisă. Aceasta funcționează independent de muzeu și am fost nevoiți să sunăm la un clopoțel pentru a ni se deschide de către o măicuță. Deși lăcașul în sine este cam auster, nu puteam să nu îmi imaginez cum ar fi o cununie pe un domeniu atât de încărcat de povești.
Detalii logistice
Detalii despre Muzeul Golești, programul de vizitare, tarife și evenimente publice ce au loc pe domeniu, regăsiți aici. În ceea ce privește Muzeul Național „Brătianu”, informațiile sunt mai succinte, dar asta nu înseamnă că nu puteți afla detalii în cadrul turului ghidat.
Dacă ți-a plăcut articolul, încurajează-mă să scriu și altele, distribuindu-l pe oricare dintre rețelele de mai jos!
