Drumul nostru prin Sri Lanka continuă spre sud, mărginit de aceleași plantații de orez și pâlcuri de pădure tropicală despre care povesteam aici. Deodată, ne trezim în mijlocul unei ploi de fluturi albi. Spectacolul este atât de uimitor încât am uitat cu desăvârșire să apăs pe declanșatorul de la camera foto. E doar bucurie pură! Oare cu ce minuni ne mai poate surprinde acest petec de pământ scăldat de apele Oceanului Indian?
- Talalla Bay și universul paralel
După câteva ceasuri, ajungem la Talalla Retreat, destinația noastră. Nu ne cazăm încă, mergem să mai împărțim o porție de curry și niște creveți cu Jerry, șoferul nostru. La halba de bere, deja se lasă cu lacrimi. Mă simt descumpănită în fața tânărului care, în câteva zile, ne-a devenit atât de apropiat și care acum este pe punctul de a plânge ca un copil, căci urmează să ne despărțim. Promitem să păstrăm legătura – ceea ce am și făcut – și în cele din urmă Jerry pornește pe drumul său, iar noi începem să explorăm îmrejurimile.
Resortul este compus din mai multe vile. Acestea sunt răsfirate prin grădina superbă, cu o piscină îmbietoare, umbrită de palmieri și cu gazonul acela englezesc, care formează un covor moale și plăcut la atingere. În capăt, dincolo de verde, se înfățișează oceanul! O parte dintre vile au camere clasice, dar de ce să nu încercăm și ceva diferit? Așa se face că am ajuns să dormim într-o cameră semi-deschisă, fără geamuri, doar cu obloane de lemn și cu patul învelit în plase, ca în filmele de epocă cu vechii proprietari de plantații.
E drept, am mers pe varianta de compromis, căci vila pe care am ales-o avea la etaj camerele total deschise, ca niște balcoane uriașe. Noi am ales camera cu obloane de la parter, nu am riscat să dormim cu maimuțele lângă noi. Ne-am mulțumit cu broasca din baie pe post de co-locatar. Asta pentru că baia, de asemenea, era doar parțial acoperită, dușul fiind în aer liber. Era o plăcere să te bucuri de acea senzație răcoroasă de ploaie tropicală, în intimitatea camerei tale. Evident, dacă făceai abstracție de privirile curioase ale co-locatarei!
În resort era loc pentru toată lumea: yoghini, cupluri de îndrăgostiți, francezi cu câte 3-4 copii de vârste diferite, olandeze înalte și cu păr bălai, care stârneau admirația localnicilor, o doamnă trecută de prima tinerețe, în căutarea rostului în viață și lista poate continua. Cu o parte dintre ei te intersectai doar pe marginea piscinei sau la micul dejun. În rest, te însoțea doar acea senzație de libertate! Cât îmi lipsește!
Dar ceea ce face Talalla Retreat atât de special este faptul că aici se regăsește plaja mea preferată. Nu este nici cea mai frumoasă plajă pe care am văzut-o, căci Seychelles este greu de combătut la acest capitol. Nu are nici cele mai turquoise ape și nici cei mai colorați pești, dar este cu siguranță cea mai vie! Este acea plajă unde, la răsărit, se deschidea un univers paralel. Cel puțin aceasta senzație am avut-o în prima dimineață când am pășit pe nisipul fin și am privit cu emoție în jur.
Având probleme cu acomodarea la fusul orar, în Sri Lanka am văzut o mulțime de răsărituri. Așa se face că și aici m-am trezit cu noaptea-n cap și cu sunetele naturii în urechi. Păunii sălbatici, maimuțele și alte viețuitoare pe care nu știu să le pomenesc, mă chemau să întâmpin soarele. Am tras repede o rochie pe mine și am pornit spre plajă. Era încă întuneric în grădină și mă gândeam că sunt singura nebună la ora aceea, pe cărările pierdute printre palmieri. Însă când am ajuns la plajă, s-a deschis acea lume paralelă despre care vă vorbeam: bărci colorate, pescari, yoghini, îndrăgostiți ieșind mână în mână din spuma mării, căței trândăvind în lumina trandafirie și ușor timidă a dimineții. O imagine pe care o revăd în amintire cu aceeași senzație de uimire ca și prima dată!
Viața se derulează lent la Talalla Bay. În fiecare zi același spectacol: cu pescarii de la răsărit care te invită să îi ajuți să scoată năvoadele din apă, cu oamenii întinși la soare în miezul zilei, cu yoghinii care meditează tăcuți la asfințit, cu plimbările noastre cu tălpile goale, sub clar de lună, spre restaurantul din capătul opus al golfului, unde un localnic cu abilități de MasterChef ne răsfață cu cele mai alese bucate și cu zgomotele naturii în miez de noapte.
- Popas în sudul insulei: Dondra și Hummanaya Blow Hole
În cazul în care vreți să rupeți puțin monotonia aceasta paradisiacă, nu trebuie decât să ieșiți la drum, să opriți primul tuk-tuk ce vă iese în cale și să faceți o călătorie. Puteți alege ca destinație Farul Dondra, spre exemplu. Farul alb, înconjurat de palmieri, oferă o priveliște superbă, mai ales prin contrastul cu albastrul cerului și al oceanului. Nu știu despre voi, dar eu mă declar colecționară de fotografii cu astfel de faruri căci, precum cascadele, farurile sunt încadrate adesea de peisaje dramatice. Din acest motiv, nu puteam rata ocazia de a adăuga încă unul la colecție.
În altă zi, puteți să ne urmați exemplul și să porniți spre Tangalle, în căutarea plajei perfecte. De această dată, am ales ca mijloc de transport o mașină cu șofer. Pe drum am făcut o scurtă oprire la Hummanaya Blow Hole, locul unde apele oceanului urcau printr-o deschizătură în stâncă, formând o adevărată fântână arteziană, spre bucuria localnicilor care râdeau în hohote sub atingerea stropilor reci. Însă mai mult decât fenomenul în sine, m-a încântat incursiunea prin satul adiacent și bucuria simplă a localnicilor.
- Silent beach – definiția plajei tropicale
Dacă vreți să experimentați acel moment de rătăcire, când simțiți că nu mai puteți cuprinde cu ochii atâta frumusețe, vă recomand să continuați călătoria până la Silent Beach.
Silent beach își așteaptă tăcută valurile. E mai timidă și se ascunde dincolo de pădurea de palmieri. Dar odată ce o descoperi, te închini pierdut în fața măreției sale. Așa cum o fac și palmierii, aplecându-și coroana într-un gest de supunere. Dacă îți faci curaj să înaintezi, te vei afunda până la glezne într-o pulbere de aur rozaliu, care se închide treptat la culoare până se pierde în spuma oceanului. Dornic la rândul lui să atragă atenția, oceanul te va ademeni cu suita sa de valuri uneori blânde, alteori amenințătoare.
Silent beach este una dintre cele mai frumoase plaje descoperite în călătoriile noastre și cu siguranță cea mai frumoasă din Sri Lanka. Mai bine spus, este definiția plajei tropicale pustii, pe care ți-ai dori să naufragiezi alături de persoana iubită. Și, între noi fie vorba, cu câteva mii de dolari în buzunar. Căci Silent beach găzduiește resortul Amanwella, un resort de lux unde pentru o noapte de cazare veți scoate din buzunar în jur de o mie de euro. Dar la Silent beach se poate ajunge și fără să fiți cazați acolo și am să vă dezvălui secretul. Promit să nu vă omor după!
În Sri Lanka, ca de altfel mai peste tot pe unde am colindat, toate plajele sunt publice. Așa se face că cei de la Amanwella au lăsat loc de trecere prin interiorul resortului pentru oricine dorește să se bucure de minunățiile descrise mai sus. Drumul de acces este creat astfel încât să nu afecteze nici libera trecere, dar nici intimitatea celor cazați în resort.
Evident, odată ajunși pe plajă nu veți putea beneficia de facilitățile resortului. Dar la capătul plajei, câteva șezlonguri, administrate de doi localnici, primeau bucuroase pe oricine se avânta până aici. Să mai adaug că unul dintre localnici ne-a pregătit una dintre cele mai simple și delicioase mese din viața noastră? Nu știu ce ingrediente secrete a pus în peștele acela sau în creveții gătiți chiar acolo, într-o coliba unde singura dotare era lada frigorifică, o butelie și o tigaie ce părea că păstrează amintirea tuturor felurilor de mâncare gătite vreodată în ea, dar papilele mele gustative se înfiorează de plăcere numai la amintirea acelor clipe…
Detalii logistice
Talalla Retreat ne-a fost recomandat prin prisma faptului că Golful Talalla este unul dintre puținele locuri cu valuri mici, unde se poate înota fără probleme. Pentru cei interesați, Talalla oferă și pachete complexe, cu ore de yoga incluse sau servicii wellness.
Cinele le serveam la Zephyr Talalla, care pe lângă mesele absolut delicioase, oferă și facilități de cazare într-o vilă cu design contemporan.
Plaja perfectă poate fi descoperită și în partea de vest a insulei. Spre exemplu, nouă ni s-a părut ofertantă zona Bentota unde, dincolo de calea ferată, se deschidea o plajă fără capăt, aproape pustie.
Într-una din zile am ajuns și pe plaja Hikkaduwa. Dincolo de faptul că ne-am bucurat de compania unei perechi de căței și a unei broaște țestoase, plaja ni s-a părut mai aglomerată și ceva mai comercială.
Dacă ți-a plăcut articolul, încurajează-mă să scriu și altele, distribuindu-l pe oricare dintre rețelele de mai jos!
